-Vreau să mi-o citești tu, cu voce tare!
Când l-am văzut pe Louis în tocul ușii cu o foaie violet scrisă cu un pix de culoare neagră imediat mi-am dat seama că este scrisoarea lui.
-Citește-o, suntem singuri, pe Hanna am dat-o afară.
A venit spre mine înmânându-mi scrisoarea pe care voia să i-o citesc eu, cu voce tare, de parcă el nu ar știi ce a scris acolo , ca și cum aș fi eleva ascultată de doamna profesoară la o compunere pe care ea însăși a compus-o.
Am luat scrisoarea din mâna lui și înghițind în sec m-am uitat la primul cuvânt și am început să citesc.
- " Uite ce e, e unul m-am săturat să te văd aproape în fiecare seară, plângând, suferind și mai ales știind că este din cauza mea. Tu, tu chiar vrei să trăim așa? Vrei să ne scriem toată viața noastră scrisori? Eleanor, ne cunoaștem foarte bine unul pe celălalt și rostul acestor scrisori este nefolositor. Vrem să fim împreună. Nu nega.. Știu.
Să fim serioși acum, nu prea cred că tu îl iubești pe Justin, în scrisorile trecute te mințeai singură, voiai să te faci singură să crezi asta.
Cât să ne mai mințim ? Cât să ne mai ascundem? Hai să plecăm amândoi, undeva, oriunde. Pentru câteva zile ,te rog.
Te las să te gândești pana mâine și să te gândești foarte bine..
Am terminat scrisoarea observând că lacrimile îmi curgeau șiroaie pe obraji.De ce naiba sunt atât de sensibilă? Eram atât de prinsă în scrisoare și în gândurile în care mi le-a transmis încât am uitat că el este chiar în fața mea, rezemat de tocul ușii de la bucătărie.
-Convins că ai citit-o te las până mâine seară. Răspuns concret , da sau nu. Gândește-te bine Eleanor ,te rog , îmi spune , văzându-se după fața lui că el chiar își dorește. Acum rămâne sa mă gândesc, sa mă gândesc bine, fără regrete după.
O parte din mine spune da, alta nu..
Pana mâine seară, decizia mea trebuie făcută..
_____
Suspans din nou..
In capitolul următor SURPRIZEEEE!
LY ALL ♥♥♥♥
