Catifea Neagră ~Cap 8~

5 2 2
                                    

Cât timp pregăteam miculdejun îmi imaginam în ce m-aș putea îmbrăca pentru petrecere, dar cred că voi hotărî împreună cu Bon-Hwa.

Urc în cameră și îl privesc pe Bon-Hwa cum doarme înconjurat de plușurile mele și arătă așa drăguț.

Avea părul răvășit, tricoul ridicat lăsând la iveală abdomenul lui bine lucrat peste care avea așezată mâna dreaptă. Dormea pe spate cu picioarele în postură de balerină și în mâna stângă avea un ursuleț imens de pluș pe care îl ținea bine într-o strânsoarea adorabilă, dar și mortală.

Îi împing degetul arătător în obrazul lui cărnos după care îl mușc de peptoral și spunând să se trezească dacă nu îl plesnsac.

-Pentru ce a fost asta? Îmi spune el buimac de somn.

-Pentru prostul de aseară care a aterizat în camera mea.

-Ce am mai făcut de data asta?

-Ști tu! Îi spun uitându-mă fixist la el.

-Chiar nu știu! Știu doar că am făcut rost de bilete pentru un concert bts că ne-a chemat Otto la o petrecere și restul e în ceață.

-Aha...

-Serios chiar nu îmi amintesc!

-Acum haide am făcut miculdejun.

-Bine.

Mergem în bucătărie și mâncăm liniștiți și apoi îi întind lui Bon-Hwa murături pentru mahmureala lui deoarece asta știu că merge.

-Cumva ne-am îmbătat aseară?

-Te-ai!

-Eu? Octavia sper că nu am fost un nenorocit!

-Puteai fi și mai rău. Îi spun cu răceală.

-Deci am fost un măgar. Ce dracu am făcut aseară. Își pune mâinile în cap și se uită în gol confuz încercând să găsească un răspuns la întrebare.

-Ști tu!

-De ce nu îmi spui tu?

-Prefer să nu! Dacă îți spun nu te vei gândi la cât de tâmpit ești.

Se uită la mine apoi la mâncare, merge la frigider i-a un borcan de castraveți murați și bea zeama cu speranța de a se trezi curând și a-și aminti, dar în zadar.

-Capul nu te doare?

-Nu.

-E bine. Acum vino și mănâncă.

-Ok.

-Apropo voi fi o soră mai mare curând!

-Wow serios?

-Da!

-Este fantastic!

-Știu.

-Și ce este?

-Încă nu știm.

Un Nou Început Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum