Capitolul - 5

86 4 0
                                    

Carmen îşi toarnă un pahar de vin alb sec şi mănîncă o friptură de pui gratinat cu orez cu bob lat. Ştie că acum a începu un război cu duşmanca ei Eva. La uşă apare Contele de Leon îmbrăcat în costum negru cu pălărie la fel ce intră în cameră supărat fiind de cum decurge lucrurile.

- Bună .îi spune Carmen ironică

Pe masă îi pune o fiolă cu un conţinut misterios , după care el se asează pe scaun.

- Ce e în fiolă ?se arată mirată Carmen.

- Otravă. Vreau so ucid pe Eva , dar nu o voi face eu ci tu !

- Eu !e surprinsă.

- Da tu. . . Doar tu o poţi face pînă la capăt că doar tu poţi intra în casa ei.

- Să moară dar de ce ? Nu spune-ai că dacă vom reuşi so băgăm după grati vom pune mîna pe avere.

- Asta crede-am încă acum totul s-a întors împotriva noastră de cînd Eva a reuşit să-l aducă pe soţul ei acasă.

- Martin e acasă dar cum a reuşit să-l scoată de la morgă ? Cum ?

- Asta e doar din vina mea că am subestimato . Aveam în faţa noastră cu un duşman foarte puternic.

Carmen e resemnată şi deznădăjduită , nu ştie ce ar putea face ca să reuşească să scape de Eva , mai îşi toarnă un pahar de vin . Pe care îl dă pe îl termină din două înghiţituri . Contele o priveşte fără să spună nimic şi în gînd concepe un plan de a scapa cumva de dusmanul lui Eva .

În vila nu de mult frumoasă şi plăcută cu o grădină cu multitudine de flori . Ce în fiecare an se organiza balu mascat pentru a se strînge fonduri , bani adunaţi sunt pentru văduvele ce şe-au perdut bărbaţi în Primul război Mondial . În război Martin şe-a perdut singurul frate al său . Dar acum vila pare lipsită de viaţă , curtea principală e acum ocupată de multe trăsuri ce au venit pentru ai aduce un ultim omagiu a unui om apreciat atît de dusmani cît şi de prieteni . Eva ese în curte şi priveşte cum pe uşă e prinsă o coroană cu crini regali . Cu trăsura apare mătuşa lui Martin ce are 80 de ani din partea tatălui său . De cum o vede Eva izbucneşte în lacrimi de suferinţă . Cu greutate coboară din trăsură bătrîna ce o cuprinde în braţe pe femeiea îndoliată .

- Gata copila mea . Trebuie să fi puternică , pentru Martin draga mea .

- Nu ştiu de mai rezist . Nu ştiu ! o ajută pe bătrînă se între în vilă . În salonul principal e ocupat de lume multă ce stau în şir indian pentru a trece pe la sicriul lui Martin . De cum Eva se apropie de sicriu îl vede pe Martin ce parcă doarme fiind gata în orce clipă să se trezească să facă cafeaua şi să meargă la firmă , aşa cum o face mai mereu .

- De ce Doamne nu mai luat pe mine ? De ce ? urlă Eva fără să-i pese de lumea ce aştepta cu flori de crini în mîini . Tuşa Magda o ia pe Eva şi o duce în birou so calmeze puţin , însă Eva greu se îndepărtează de soţul ei . Că ştie că azi e ultima zi cînd îl va mai vedea în vilă şi în viaţa ei . De cum ajung în birou tuşa îi pune o întrebare ce o lasă fără cuvinte pe Eva .

- Carmen de cum nu e aici ?

- A fost aici aseară . face o pauză o ajută so aşeze pe bătrînă se fotoliu , după care ca să mai evite să se continue discuţiea o întreabă dacă ar vrea să bea ceva .

- Nu . ia răspuns sec tuşa .

- Poate că va veni după amiază . Sincer chiar nu ştiu cînd va veni , Carmen .

- Şti ceva !

- Da ce anume ?

- Atunci cînd Martin te-a adus în vilă pentru prima oară în vilă , era chiar în acestă cameră . Ce pe atunci nu era birou şi camera de oaspeţi .

- O da ! Cum aş putea uita . pe chip îi apare un scurt zîmbet , ce tuşa se bucură so vadă că a reuşit so facă să uite chiar şi pentru o secundă că Eva a uitat de necazul ce-l poartă în suflet .

- De cum te-am văzut , am ştiut că vei reuşi să-l faci fericit pe Martin .

- Te rog tuşa , nu mă minţi . iar lacrimi îi curg pe obraz că în minte îşi aduce aminte de conflictul recent cu Carmen . Acum am rămas singură pe lume , gata să fiu sfîşiată de dusmani . Dar asta e mă resemneaz . Dacă asta ar pune capăt la toată nebunia asta , sunt gata să mă sacrific doar de dragul familiei .

- Nu ! Asta nu . . . se ridică de pe fotoliu şi strigă cu putere la Eva , ce rămîne surprinsă de cum a reactionat tuşa .

- Să nu crezi că dacă te laşi umilită de Carmen pacea va intra în casa asta . Nici pe departe , draga mea .

- Carmen ! ?

- Draga mea să nu crezi că dacă sunt bătrînă la urechile mele nu ajunge informaţi importante despre această familie . Dacă un lucru mi-a plăcut la tine a fost că ai ştiut să ţi problemele în casă , să nu ştie nimeni de problemele pe care le-ai avut în trecut . Iar de Carmen mă voi ocupa cu prima ocazie cînd o voi vedea .

-Te rog nu .

- Tu să taci acum . Eu una m-am săturat să văd cum Carmen tot încearcă să facă numai rău în familie . Iar asta nu voi mai permite în veci .

- Bine , atunci . . .

- Te simez şi cred că a venit momentul ca cineva să te apere de dusmani ce aşteaptă în întuneric să te sfîşie toată .

Carmen adoarme după ce a mai băut alte cîteva pahare de alcol , însă e trezită de cineva ce bate în uşa de la hotelul unde ea s-a cazat . Se ridică ameţită şi plictisită , mai vede că ceasul arată 12 trecute de amiază . Îşi dă seama că a dormit cel puţin două ore de cînd a plecat Contele . De cum deschide uşa îl zăreşte pe comisar ce o roagă să-l urmeze intr-o locaţie misterioasă . Iar ea şe-a luat haina de blană de leopard şi pornesc cu trăsura pentru a ajunge la locaţia stabilită dinainte de către Conte .

De cum ei ajunge în faţa vilei lui Martin iar Carmen se dă prima jos fiind curioasă de locaţia secretă .

- Aici ?

- Da .

- Da , dar aici e casa lui . . .

- Să ştiţi că ştiu a cui casă aparţine .

- Bine atunci , ce căutam noi aici ? Că nu înţeleg . e nervoasă dar încearcă să-şi nu-şi arate furia ce o simte acum .

- Domnul Conte a stabilit cu noi ca so arestăm azi pe soţia lui Martin , cu acuzaţia de crimă .

- Dar nu înţeleg ce legătură are asta cu mine ?

-Păi eu nu o cunosc şi Contele ma îndrumat să vă caut pe dumneavoastră şi să mă ajutaţi în problema noastră legată de arestarea lui doamna Eva .

- Bine atunci să mergem şi să terminăm cu asta odată . De cum intră în vilă o vede pe tuşa ei cu o îmbrăţişează pe Eva . În inima ei apare o invidie teribilă .

- Carmen tu aici ? o întreabă mătuşa ei .

- Da am venit şi eu .

- Nu îţi e ruşine pentru tot ce ai făcut pînă acum .

- Mătuşă te rog nu aici să vorbim , să ne audă toată lumea din jur . îi e ruşine de situaţia în care se află ea acum , mai e şi tînărul comisar ce a venit so aresteze pe Eva .

- Să nu-mi spui că acum îţi este ruşine ! Dar atunci cînd ai acuzato pe Eva de crimă nu te-ai gîndit de scandalul ce îl voi produce în lume . De cum toată lumea va rîde de noi şi , asta numai din vina ta ! Doar a ta ! ţipă la Carmen , mătuşa ei .

- Tuşa , te rog . Poate că Carmen şe-a dat seama că am greşit şi ea şi acum să lăsam trecutul în urmă .

- Tu să taci ! iar mătuşa ei ia dat o palmă peste obrazul lui Carmen , de toată lumea se uită la întreaga scenă .

- E numai vina ta , Eva . Doar a ta ! Te urăsc , criminalo . iar comisarul ia pus cătuşele lui Eva şi o duce în arest . Iar mătuşa Magda începe să plîngă , pe cînd Carmen pleacă din vilă fericită că a reuşit să scape de Eva .

Amintiri dureroaseUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum