Masca unei false iubiri

Masca unei false iubiri: -C-O-N-F-L-I-C-T-E-

La media, Gunter Adal

Perspectiva Halbert

Stau si acum cu scenariul in mana. Parca viata mea acum se invarte doar in jurul acestei scenete fara sens. Vreau sa fiu liber. Sa fiu la fel ca altii, indiferent fata de note, de propriul meu viitor, de asteptarile acestei societati complet bolnave.

-Si spui ca ti-a acceptat propunerea asta? o aud pe Lorene cum vorbeste cu Patia. Nu ar fi suficient de naiva sa vina.

-Ba o sa vina, ai sa vezi. Ne vom distra impreuna, toate trei! Poate data trecuta, a scapat. Nu se va intampla si acum, fac pariu.

Vreau sa ma intorc, sa ii zic una Lorenei, dar intepenesc insa cand o vad in bratele lui Gunter. Patia sta sprijinita de o banca si arunca priviri furise mesei unde se afla Adon si Anselm. As fi crezut ca Anselm va profita de orice moment sa o tachineze pe Lucille.

Dar, in ultima perioada e foarte tacut. Adica de ieri, de cand mi-a oferit o mica lectie.

-E adevarat ca ai vrut sa nu mai joci in piesa? ma intreba atunci Patia brusc. Tarziu am realizat ca toti ochii erau atintiti asupra mea.

-Cine a zis asta?

-Adica ne faci pe toti nebuni? tuna Adon amuzat. A spus-o chiar James. Sustii ca ar minti si el?

-Mi s-au parut putin deplasate niste replici. mint din nou cu voce joasa. Ca apoi sa inchid scenariul. Dar, voi? Sunteti asa obsedati cu totii de piesa asta? Cumva a inceput sa va reprezinte viata?

Nu ma pot abtine sa nu ii impung. Dar niciunul nu paru mirat.

-Las-o mai moale, cu intepatul amice. imi sugera scurt Gunter. Si imi indrept ochii spre el. Gunter imi prinse privirea. O intensitate puternica se afla in ei. 

-Ce tot vreti de la mine? spun si izbesc atunci cu piciorul in banca. ASCULT.

-Sa te porti matur si sa nu te mai plangi intr-una. pufai Lorene. Cum pana si Anselm s-a hotarat sa se ocupe de astfel de rahaturi, ar trebui sa faci la fel ca noi, restul.

-Da, iti parem cumva iubitori de piese de teatru? Tuna sec Patia. Daca te aud ca spui ca iti plac, vin si te apuc de urechi. 

-Nu, i le-ai rupe, nu fii asa dura cu el.

-Nu crezi ca merita o lectie?

-Urecherea nu se pune ca lectie.

-Deci a reusit in final sa va castige pe toti de partea lui. spun amuzat. Nu are decat. Anselm, sper ca ma auzi! tun si ma rasucesc pe scaun. In veci nu o sa ma convingi pe mine sa iti urmez TIE.

-Nu e vorba de a-i urma lui. Ci de a urma unui anumit interes. Adica trecerea unui curs. imi tine iar predici Gunter. Si deja simt cum iritarea mea creste.

-Doar taci din gura aia, odata, Adal. marai spre el. Si ma uit dur catre acesta. Lucille ma batu usor peste brat.

-Nu ii lasa sa te enerveze, Halbert. Asta si vor.

"Sa ma de-a peste cap. Cum sa le uit dorintele intunecate?" Inchid ochii si ma sprijin de banca. Vreau doar sa scap de acest curs. E abia inceputul semestrului, dar deja ma simt depasit. Atat de multe lucruri fara sens. Cu ce imi vor ajuta asta mie in viata? Stiinta a ajuns un capriciu. Un lant de aur, cu care se lauda toti. Nu mai e ca odinioara.

-Putem sa mergem acum spre amfitratru. auzim atunci din usa vocea lui James. Gunter, Halbert, as dori sa va vorbesc, voua, cateva clipe.

-Se pare ca ai devenit o vedeta inaintea mea. sunt batut atunci pe umar si aproape trantit de pe scaun de catre Anselm. Ranjetul sau e tot acolo, dar ceva e cu tipul. Lucille se uita lung spre mine.