Masca unei false iubiri

Masca unei false iubiri: I-N-C-E-P-U-T-U-RI-

Perspectiva Halbert

A treia zi de facultate fu la fel de lunga si obositoare ca prima. Nu ca as fi fost atent la prea multe. Macar trupul meu se afla in clasa. Daca nu spiritul. Inainte de ora de seminar de astazi, m-am decis ca ar trebui sa caut aceasta piesa de teatru, oferita noua.

-Nu am mai auzit de ea, pana acum. Sa fie vreun autor clasic de care nu am invatat? Pana acum?

Biblioteca facultatii s-a dovedit una spatioasa si eleganta. M-am indreptat spre raftul desemnat pieselor de teatru si am cautat vreme indelungata piesa.

-Dar nu e aici. imi tot spun mirat. Sa fi fost deja luat singurul original? Cum sa nu ne spuna nici numele autorului? 

Intind mana spre o alta carte, cand remarc atunci ca sunt urmarit. Si ma intorc atunci spre silueta din spatele meu. 

-Oh, Lucille! exclam nedumerit si scap atunci din mana cartea.

-Imi pare rau. Nu am vrut sa te sperii. se apleca si imi oferi atunci cartea de pe podea. Nu cred ca e piesa noastra.

-Deci si tu o cautai. spun amuzat. Si ma uit spre cartea din mana mea. Othello. Nu cred Skakespeare e omul nostru. 

-Nici eu. Astazi vom primi fiecare scenariul. As fi vrut sa aflu insa mai multe despre personaje de dinainte.

-Si eu la fel. pun atunci cartea pe raft. Si adaug scurt. Cu placere.

-Poftim?

-Mi-ai multumit ca ti-am imprumutat pixul. Oricand. Nu trebuie decat sa ceri, Lucille.

-Multumesc. Ma simt coplesita de toate. recunoscu ea timid. Sunt un strain aici. Si imi e frica practic de lumea in care ma aflu. 

-O sa te acomodezi in timp. ii spun atunci ferm. Si scot o alta carte de pe raft. Oh, Romeo si Julieta.

-Ii placeau finalurile triste, cred.

-Sau poate tragediile grecesti mai mult. adaug scurt si busesc volumul gros pe raft. Numai opere intunecate.

-Credeam ca iti place teatrul.

-Daca nu esti atent, poti fi usor otravit si imbolnavit de toate scenariile din cartile astea. Nu ai auzit vreodata de carti astazi ca se folosesc de astfel de tematici? Pentru a scoate opere marete si a capta cititorii?

-Am citit, banuiesc, unele.

-Si eu. La urasc. Mereu suntem invatati doar lucrurile rele, in viata asta. Pe cele bune niciodata nu le aud. 

-Stiu ce spui. Dar de ce ma ajuti? Nu trebuie sa fii asa prietenos cu mine.

-Imi amintesti de sora mea. recunosc atunci stins. Si scot un alt volum de pe raft. Asa era si ea.

-Oh, nu am vrut sa..

-E in regula. Oricum, ai nevoie de prieteni in campus, nu? Considera-ma unul, la care poti apela oricand.

-Multumesc, Halbert. Si imi pare rau pentru ce ai patit ieri.

-Nu ai de ce sa regreti. Nu a fost vina ta. Mi-am cautat-o cu lumanarea. In general am gura mare. 

-E bine, sa o ai. Tu baremite te poti bate cu ei.

-Nu imi spune ca ti-e frica de fosila aia umblatoare?

-Fosila? 

-Tu ai vazut ce par are in cap? Si bunica mea are parul mai des ca el. adaug amuzat. Si o vad pe Lucille cum zambeste scurt.

-Ma sperie. Vreau doar sa ma lase in pace.

-Am impresia ca e interesat de persoana ta.

-Sentimentul clar nu e reciproc. izbucnesc in ras si ma izbi peste brat scurt.