Athena, aşa cum familia şi cunoscuţii o numeau sau Scarlett, aşa cum viitorul ei o striga, pierde totul într-o singură noapte. Pentru a îşi ascunde antecedentele şi pentru a se vindeca de stresul posttraumatic îşi caută liniştea ultimului an de lice...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
" Ce se întâmplă când nu bem cafea."
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Perspectiva naratorului
La 23:10, luminilese stinseră în casa Miller. Scarlett se strecură în baie și abia acolo putu să își dea frâu liber sentimentelor. Se cocoșă, lăsându-și presiunea dintre omoplați să se evapore. Se dezbrăcă degajată, aruncându-și hainele în colțul de lângă ușă. Se aplecă peste chiuvetă și se privi în oglinda ce-i dezvăluia silueta până aproape de bazin. Își analiză coastele și claviculele evidențiate. Nu slăbise și nici nu se îngrășase. Avea același trunchi puternic, feminin, cu șolduri și curbe ușor trasate.
Își desfăcu părul obosită și dădu drumul la apă să curgă. Un gând i se înfiripă în minte: ar trebui să se tundă. Scurt. Își cântări ideea în cap în timp ce-și trecu mâinile prin părul ușor acajou. Ar fi prins-o o nouă coafură, i-ar fi oferit un aer rebel. Sări în cabină și decise: mâine, după ore, intră împreună cu Nadia în primul salon și face un pas decisiv.
Mâine. Desigur. Aproape uitase. Nu se gândise ce urma să facă mâine și cum avea să-l ajute pe Fionn. Pufni, în timp ce-și îmbălsămă corpul și oftă zgomotos. Își zisese de atâtea ori că o să termine cu eroismul ăsta și că o să-și vadă în sfârșit de treburile care o priveau strict pe ea. Așa se întâmplase și în Rhode Island în noaptea din mai. Poate dacă nu ieșea de la petrecere după Nadia, nimic din toate acele crime odioase nu s-ar fi întâmplat. Urechea rusoaicei ar fi fost intactă, unghia ei ar fi crescut normal, bărbatul șchiop nu i-ar mai bântui nopțile, iar cei doi foști colegi nu ar fi ajuns în pământ sau oriunde or fi dispărut după incident.
Dar Nadia ar fi fost moartă... Aș fi ales răul mai mic... Încercă să se convingă în timp ce-și clăti corpul de spumă. Apucă lama din suport și crema de ras. Trebuia să înceteze să se tot întoarcă la aceste amănunte. Dacă răscolea morții nu avea să aducă înapoi nimic din trecut... ori din pământ. Își hrănea singură anxietatea și stresul posttraumatic. Dădu din cap, alungându-și fantomele ce-o bântuiau și trecu la prezent. Se gândi la Fairax și la felul în care ochii lui înspăimântați treceau peste rândurile contractului din plic. Ce avea să facă? Chiar voia să-și pună fundul la bătaie? În special când " bătaia " venea de la niște persoane solide ca Silas sau Hades. Ah!... Păcatul ăla capital! Sări din duș și-și tamponă fața cu un prosop aspru.
