Beka pov.
Yuri îmi spuse ca se duce pana jos sa ia aer într timp eu stăteam și vorbeam cu invitați când deodată vine la mine o chelnerițe și îmi spune ca să întâmplat ceva grav.
Am mers cu ea pana la scările care duceau jos și lam văzut pe Yuri la capătul să-l ariilor pe jos lovit la cap.
Nu, nu, nu trebuia sa fie asa. Am început sa ma panichez și am coborât jos la el.
-Yuri, Yuri, Yuri. Acesta nu se trezea de loc, am luat telefonul și am sunat la salvare, care a venit imediat. Lau luat și am mers la spital, sper sa te faci bine.
Yuri pov.
Eram pe o pajiște plina cu flori, totul era asa relaxant dar și agitat vroiam sa plec de aici înapoi la Beka.
Vroiam sa ma întorc la Haru, dintr-o data o durere ma luase, ma durea capul îngrozitor de tare.
Pajiștea începea sa dispară iar eu sa plutesc în gol pana dintr-o data am putut sa îmi deschid încet ochi.
Eram pe un pat de spital?
Aveam o perfuzie și eram bandajat.
Când miam întors capul puțin în dreapta lam văzut pe Beka ce stătea lângă mine.
-B.. B.... Beka?
-Yuri, acesta când ma văzu ca mam trezit ma îmbrățișare.
-Ce sa întâmplat, de ce sunt aici.
-Pai........
-Spuneo o data.Si de cât timp sunt aici?
-De 2 luni.
-2 luni?
-Da.
Când mam ridicat ușor în funt parca ceva nu era în regula, când ma uit în jos observ ca nu mai aveam burtica.
-B.... B....... Beka?
-Îmi pare rău dar....
-Nu.
-Ai pierdut sarcina.
Mii de lacrimi au început sa îmi curgă pe fata. Beka ma luat strâns în brate iar eu iam răspuns la îmbrățișare.
Am început sa plâng.
-Gata Yuri, shhhh.
-B.... B....... Beka a..am pierdut sarcina.
-Shhhhh.
Plângeam încontinuu și nu ma puteam opri, din cauza greșeli mele am pierdut sarcina. E numai vina mea!
-Îmi pare rău, Beka, e numai vina mea.
-Nu e vina ta.
-Ba da..
-Yuri vreau sa îmi răspunzi sincer.
Ce sa întâmplat înainte sa leșini?
-A fost el acolo.
-Cine?
-JJ, spun încet.
-Ce?Ce vroia.
-Ma sărutat apoi lam împins și mia zis ca nu trebuia ca copilul sa fie al tău ci al lui și ca eu trebuia sa fiu tot al lui.
API ma împins pe scări și ultimul lucru pe care lam auzit a fost când a zis ca doar copilul lui are voie acolo.
-Nenorocitul, îl omor, spune Beka extrem de nervos.
Mam uitat întâmplător la burta mea și am început sa plâng dinou și sa ma întristez.
Beka ma luase iar strâmt în brate.
-Haru unde e?
-E cu Victor. O sa vina și el dar nu azi, mâine.
-Bine.
-Odihnește-te acum pui.
-Nu pot.
-Copilul Beka, lam pierdut.
-Uitate la mine. Miam ridicat privirea plina de lacrimi către el, mia șters lacrimile și a spus. Da ai pierdut sarcina, dar doctorul a spus ca mai poți rămâne însărcinat dinou, o sa facem alt copil.
-Serios?
-Da,tiam zis vreau sa avem o familie mare și fericita.
-Bine.
-Asa acum odihnește-te.
-Bine. Tu nu dormi?
-Nu mi-e somn.
-Nu minți, ai cearcănele mari.
-Bine, bine mai prins.
-Te culci cu mine.
-Eu dorm pe scaun.
-Nu, dacă nu dormi cu mine nu ma mai culc.
-Bine.
Mam dat mai încolo iar Beka sa pus în pat lângă mine și ma luat în brate și am adormit instant.
În spital nu a trebuit sa stau mult timp, după ce mi sau vindecat rănile m-au lăsat acasă.
Acolo când am ajuns am fost întâmpinat de Haru, Victor și Yuuri.
Am stat cu ei o zi întreaga și am povestit. Noaptea ei au plecat.
Haru era extrem de fericit ca eram bine.
Am mers în camera mea unde am făcut o baie apoi mam pus în pat lângă Beka. Și în câteva minute am și adormit.
*În visul lui Yuri*
Ma trezesc dintr-o data și ma ridic în fund, eram în pat doar ca singur când ma uit în jos observ ca pătură era plin de sânge la fel și pantalonii mei.
Pe fundal începe sa se audo vocii.
-E numai vina ta, dacă nu erai neglijent nu pierdeai copilul.
-Ești un eșec.
-Dezastru.
-Copilul a murit din cauza ta.
Încep sa tremur și sa plang strigând sa înceteze. Apoi în fata mea apare Beka și spune.
-Nu iti înțeleg rostul în lumea asta, dor din vina ta am pierdut copilul, gunoaiele nu au ce cauta pe pământ, dispari.
Am început sa plâng și sa urlu încontinuu. E numai vina mea.
Dintr-o data eram jos în sufragerie iar Beka cu Haru plecau cu niște valize mari după ei.
-Stații! Nu plecați.
-Nu stam cu ucigași, îmi suse Beka.
-Asae, nu avem nevoie de gunoaie.
Apoi au plecat iar eu am început sa plâng și mai tare, în jurul meu se forma o balta de sânge .
Încep sa ma scufund plângând și țipând. Auzeam vocile cum tot repetau acele cuvinte.
*Sfârșitul visului *
Maridic în fund transpirat și ma uit în jur, eram in dormitor. Totul a fost un vis? Am început sa plâng și am fugit repede la baie unde am închis usa.
Se pare ca Beka nu ma auzise, era chiar perfect, am scos o lama din dulat apoi am mers in fata oglinzii .
Am început sa îmi trasez lini pe mana cu lama pana când am ajuns lângă vene unde am făcut o tăietură mai adâncă. În timp ce îmi trasam liniile plângeam încontinuu amintindumi toate cuvintele din vis.
Dar nu a durat mult pentru ca dintr-o data totul sa făcut negru în fata mea și am leșinat.
