Micuțo, inca te iubesc! Vol.2

capitolul 12

ALEX

-Nu poti sa te uiti si tu pe unde mergi, uita te si tu cata mizerie am facut, striga o voce cunoscută.

Mă uit în jos si o vad pe micuța asistenta împrăștiata pe podea. De fiecare dată cand ne întâlnim trebuie sa se întâmple ceva rau. Imi amintesc prima data cand am vazut o..ma dusese cu gândul la ea, doar ca mi am dat seama că nu are cum sa, si din cauza nervilor, am izbit o de perete.

Nu vreau sa fiu atins de alta femeie. Nu stiu ce dracu mi a facut ea, doar ca nu mai suport prezența nici-uneia.
A doua noastra întâlnire a fost cand am gasit o in patul meu. Prima dată nu am trezit o, am lăsat o sa doarma, eu holbadu ma la ea.

Da, nu suport alte femei, doar ca ea, nu stiu, nu simt nici un fel de ura pe ea. Prima data, probabil a fost si din cauza primei asistente, care s a apropiat mai mult decat trebuia.

-Tu macar asculti ce spun? striga ea rosie la fata din cauza nervilor.

-Nu e vina mea ca tu ai capul în nori, ii raspund rece.

-Aaa, acum e vina mea ca tu nu te uiti pe unde mergi?

-Eu m am uitat, nu e vina mea ca tu esti cat o furnică.

-Asculta bine aici, domnule puscarias, tu nu ma faci pe mine furnică, clar? Nu accept sa ma umilească unul care a fost inchis probabil pentru ca i a pus piedică vecinei de 80 de ani, care a murit pentru ca a ales sa iasa din casa atunci cand DENIS PERICOL PUBLIC iese să isi plimbe mața pe stradă.

Imi vine sa o iau de parul ei lung si blond si sa o zbor de la etajul 5, dar in acelasi timp îmi vine sa rad la cate tampenii scoate pe gura ei mica si spurcata.

-Oh, mai sctuseste ma cu vaicarerile tale, doar nu oi vrea acum sa imi cer si scuze pentru înălțimea ta, juma' de metru, spun si incep sa rad sarcastic.

Ea se uită la mine ca si cum în secunda doi sare la gâtul meu. Ma mira faptul ca nu e speriata de mine, ba mai mult, ma provoacă.

-Ce tot faci, si ce dracu s a intamplat aici, vine unu' care pare ca e doctor, si imi întrerupe mica încăierare cu faptura de aceeasi mărime.

-Pai ăsta a dat peste mine, spune si isi indreapta degetul spre desigur, mine.

-Bine, lasa l, trebuie sa mergem, plânge copilul. Spune si stai, cee? Copil? Sacul de cartofi are un copil? Nu mi as fi dat seama..nu stiu cum o suporta sotul ei, asta dacă are.

-Oh, Da, uitasem complet, mulțumesc ca ai stat cu el, am fugit, spune si pleacă.

-A, si Anca, cred ca a facut pe el, începe doctorul sa râdă, dar eu, nu.

Anca..acelasi nume, persoane diferite..