Tears of Death (1/3)

Tears of Death - Capitolul IV

Urmatoarele capitole vor fi mai lungi... cu aproximatie 2000 de cuvinte

Tocmai atunci usa se deschise iar in pragul ei aparu noua profesoara de matematica, Alexis, care ramase puin perplexa vazandu-i pe cei trei tineri.

            -Voi ce naiba faceti aici?

            - Ammm….nimic… incepu Mark dansu-se rapid cativa pasi inapoi si cu ajutorul lui Tyler acoperi sicriul la loc.

            -E un gest de prost gust ceea ce tocmai ati facut, stiati? Ii mustra ea incrucisandu-si bratele la piept.

            Jessica abia atunci avu curajul sa se intoarca si sa o priveasca fix in ochi pe Alexis. Ceva nu I se parea in regula cu noua profesoara si isi dorea din suflet sa afle ce.

            -Ce se intampla? Se auzi o alta voce care in scurt timp se dovedi a fi a lui Maddy. Intra in camera si se stramba in directia lui Tyler vazandu-l pe acela cu mainile pe cosciug. Tyler, poti sa explici ce faceti aici cand toata lumea e afara? Intreba apoi fata in cel mai natural mod cu putinta.

            - Da, e o intrebare buna, instari Alexis bataindu-se de pe un picior pe celalalt semn ca era nerabdatoare sa le afle explicatiile.

            In camera se lasa o tacere apasatoare. Se uitau unii la alti fara a rosti insa niciun cuvant. Ce era de explicat, isi zise Tyler in sinea lui. Nu puteau sa le zica faptul ca tocmai descoperisera ca pe gatul profesorului se aflau muscaturi de vampiri. Ar fi sunat deplasat si demn de internat la spitalul de nebuni.

            -Adevarul e, incepu Jessica cu voce inceata, ca am vrut sa-l mai vedem macar o data pe…dar facu o pauza apoi continua: profesorul nostru drag.

            - Hm! De ce nu va cred? Intreba Alexis fara pic de zambet pe fata.

            - Ar trebui.

            -Aunci, daca iti era asa de drag, de ce erai cu spatele la sicriu, Jessica? De ce nu te aflai langa baieti, fiindca evident ei il studiau pe domnul Carey foarte atent.

            Tyler simti privirea apasatoare a lui Maddy. Era constient de ploaia de intrebari care avea sa se abata asupra lui atunci cand avea sa ramana singur cu ea.

            -Are jumatate de cap zdrobit, ingaima Jessica sacadat. La inceput am crezut ca sunt in stare sa-I fac fata oricarui soc, dar m-am inselat… Va rog sa ma scuzati..

            Fata isi lasa capul in pamant si iesi in vijelie din camera trantind usa in urma ei. Simtea ca nu mai putea rezista nicio secunda in acea incapere. Avea nevoie de aer proaspat. Nici vorba sa mai asiste si la inmormantare. Pur si simplu nu mai era in stare…

            Maddeline adopta aceasi pozitie impozanta ca si Alexis sustinandu-i in continuare cu privirea pe cei doi baieti. Ei nu scosesera niciun cuvant, iar dupa cum se prezenta situatia nici nu aveau de gand prea curand.

            -Astept niste explicatii, insista Alexis.

            -Nu ati auzit? Jessica deja v-a spus tot ce era de spus.

            -Mark? Mai ai ceva de adaugat?

            Baiatul clatina din cap, apoi sopti in directia lui Tyler ,,voi fi la spital’’ asigurandu-se ca profesoara nu auzea si dupa aceea iesi.

            -Orice explicatie ati avea, gestul vostru a fost de prost gust. Sper ca intelegi omeneste, Tyler, ca nu e normal asa ceva. Cadarvrul acela a fost acoperit cu un scop.