-14-

512 23 14
                                    

După 3 luni

Stau pe holul spitalului de un sfert de oră așteptând rezultatul analizelor. Îmi frământ mâinile stresată.

În câteva minute, urmează să ajungă și Nina. E obligată să vină. Ea e cea care a zis că trebuie să să-mi fac niște analize să văd de ce în ultima vreme n-am avut o stare de sănătate prea bună.

Plimbându-mă nervoasă pe hol, mă ciocnesc de cineva.

--- Scuze --- îmi ridic privirea să văd de cine m-am lovit --- Matteo? Ce faci tu aici?

--- Am venit să vizitez o rudă internată. Tu ce faci aici?

--- Eu... Păi doar... Nu e treaba ta!

--- Ba ar cam fi. Eu ți-am spus ce fac aici, corect ar fi să-mi spui și tu.

--- Bine... Am venit să văd rezultatele de la niște analize.

--- Ce analize?

--- Ce te doare pe tine?

--- Mă doare! Vreau să-mi spui ce-ai pățit. Îmi pasă de tine!

--- Când abuzai de mine nu-ți păsa!

--- Te înșeli! Acum zi-mi doar ce ai pățit.

Stau pe gânduri câteva secunde după care hotărăsc să-i spun. M-a rănit, dat în felul lui îi pasă. Și oricât aș încerca să-l evit, e important pentru mine. Corect ar fi să-i explic.

--- În ultima vreme nu m-am simțit foarte bine. Nina a observat și m-a adus aici cu forța să fac un set de analize pentru că ea avea mai multe bănuieli și nu știa care e cea mai potrivită. Deci am făcut mai multe analize să văd ce se întâmplă cu mine.

--- Îmi pare rău să aud asta --- zise Matteo cu sinceritate în glas --- Eu... Ar trebui să plec acum. Sper să fi bine --- îmi spune mângâindu-mă pe umăr când a trecut pe lângă mine.

Mi-a vorbit într-un mod... Politicos. Și părea că îi pasă. De s-ar fi purtat așa cu mine când eram împreună, nu ne-am fi despărțit dar acum asta e situația.

--- Bună! --- Nina a reușit în final să ajungă --- Ai primit rezultatele?

--- Da, dar stau aici din pasiune --- zic pe un ton ironic.

--- Domnișoara Valente! --- strigă o asistentă.

--- Da, aici sunt!

--- Rezultatele analizelor --- zice întinzându-mi un plic mare --- Vă lăsăm să le citiți, apoi vă vom chema să discutăm.

--- Da, mulțumesc.

Îmi scutur mâinile agitată.

--- Ok, te las să te uiți singură --- a zis Nina făcând câțiva pași în spate.

Desfac plicul și scot foile albe.

--- Doamne --- zic uitându-mă spre tavan --- Dă, te rog, să n-am nicio boală sau altceva grav!

Încep să citesc printre rânduri până ajung la cel mai important dintre ele. Cel care a reușit să mă lase cu gura căscată făcându-mă să încremenesc.

--- Luna, ce s-a întâmplat? --- mă întrebă Nina speriată --- De ce ești palidă?

--- Nina... Eu...

--- Ce s-a întâmplat? Ai vreo boală?

--- Nu, altceva mult mai grav...

--- Zi odată! Mă sperie reacția ta!

--- Sunt însărcinată!

Sunt a ta ✓ LutteoOnde as histórias ganham vida. Descobre agora