Sunt a ta ✓ Lutteo

-9-

Nina avea dreptate! A fost o idee foarte bună să mă opun lui Matteo.

Bine... La început a fost o idee proastă pentru că m-am ales cu o palmă și până și acum mai simt puțină durere din partea obrazului.

Dar se pare că acum stau liniștită. Pot spune că a meritat să primesc o palmă dacă știu că de acum nu voi mai suferi. Au trecut două zile de la acel moment, iar eu și Matteo nu am mai vorbit.

După discuția noastră aprinsă pe pistă, m-am mai văzut cu Matteo la Roller și nici nu m-a băgat în seamă. Și chiar azi după-amiază am fost singură cu el pe pistă și nu mi-a zis absolut nimic. Pur și simplu mi-a spus "bună".

Sunt bucuroasă că am scăpat de chin dar... Mă și simt prost stând departe de el. Adică știu că se poartă oribil cu mine dar eu totuși îl iubesc în ciuda caracterului său. D-asta sunt proastă! El mă rănește, iar eu continui să-l iubesc.

Azi am avut tură dublă ca asistentă de pistă și am mai rămas un pic să-i ajut pe băieți. Așa că acum trebuie să plec acasă pe întuneric. De mult timp nu am mai făcut asta și sincer am un sentiment foarte prost.

Pe drum, sunt aprinse doar câteva felinare. Vântul suflă cu un aer rece și totuși ușor plăcut.

Când mai aveam puțin până să ajung acasă, aud niște pași în spatele meu, lucru care mă face să grăbesc pasul fiind speriată. Dar brusc simt cum o mâna o prinde pe a mea oprindu-mă din mers.

Inima îmi bătea tot mai tare pe măsură ce mă întorceam ușor și l-am văzut pe Matteo lângă mine.

--- Ce faci iubire? --- îmi spune cu un zâmbet cald și prefăcut în același timp.

--- Iubire? Nu ți-a fost clară discuția noastră de acum câteva zile? Între noi totul s-a terminat. Am crezut că ai înțeles din moment ce zilele astea nu am mai vorbit.

--- Nah... Am vrut doar să-ți dau palpitații. Să văd cât de tare suferi fără mine.

--- Pfff... --- încep să râd batjocoritor --- Să sufăr? Să știi că de mult timp nu m-am mai simțit așa liberă. Mi-a fost bine fără tine.

--- Ce amuzantă ești! Hai la mine acasă.

--- Ce? De ce?

--- Prea mult timp de când nu mi-am mai făcut de cap cu corpul tău. Mergem la mine acasă să ne jucăm un pic... --- îmi spune zâmbind pervers.

--- Să văd dacă înțelegi... Nu mai avem nimic împreună! Totul s-a terminat! Nu vin la tine și nu facem nimic!

--- Cum spui tu, haide! --- încearcă să mă ia de mână dar mă opun.

--- Nu! De acum pun piciorul în prag! Ești un idiot!

--- Ce sunt? --- își încruntă privirea --- Mai zi odată!

--- Un idiot! Am suferit prea mult timp din cauza ta, iar asta se oprește aici! Idiotule!

--- Oh, Lunita, micuța mea lună... --- zâmbește malefic --- Să înțeleg că acum vrei să fi de capul tău? Bun... Dacă tu pui piciorul în prag, îl pun și eu.

--- Adică?

--- Adică, dacă vrei să te joci cu nervii mei, în regulă. Intru în jocul tău. Vedem dacă la final o să mai fi așa tare în gură! Începe războiul!

--- Ce? Matteo? Ce vrei să faci?

Mă dau câțiva pași în spate, dar mă prinde de mâini trăgându-mă spre el și strângându-mi încheieturile.

--- Matteo... Nu mă mai strânge, mă doare.

--- Îmi pare rău, dar sunt un idiot, nu?

Mă strânge din ce în ce mai tare până în momentul în care o lacrimă începu să curgă în colțul ochiului meu. Când îmi dădu drumul mă trage pe stradă după el. Speriată și îndurerată, mă supun și merg cu el. Uite cum o luăm din nou de la capăt...

Weeey am revenit cu chef de scris!!!!!
Și asta pentru că am luat note mari la simulări!!! Yey!
So de acum voi avea mai mult timp liber și vreau să încerc să termin această carte curând pentru că nu mai e foarte mult până la finalul ei.
Și bineînțeles, o să mă ocup și de celelalte.
Bye 😘