-5-

729 23 14
                                    

Un sfert de oră... E un sfert de oră de când stau în fața unei uși albe.

Aici se află cabinetul psihologului din școală, unde eu îl aștept pe Matteo să-și explice versiunea de poveste ca să o spun și eu pe a mea.

Nu m-aș fi gândit că se va ajunge aici, dar cu Matteo Balsano totul e posibil!

Niște pașii se aud în spatele ușii, după care aceasta se deschide. Matteo mă privește cu seriozitate și fi colțul opus al cabinetului se aude o voce caldă de femeie.

--- Luna Valente, intră.

Pășesc ușor spre ușă dar Matteo mă prinde de mână și mă întoarce brusc cu fața la el.

--- Ai grijă ce spui, iubire. --- îmi șoptește la ureche accentuând ultimul cuvânt.

--- Luna Valente? --- psihologul mă strigă din nou.

Matteo îmi dă drumul și mă lasă să intru.

Mă așez pe canapeaua maronie în fața femei drăguțe cu o înfățișare drăguță care deja mă făcuse să mă calmez un pic.

--- Deci... Luna, spune-mi ce s-a întâmplat.

--- Nu... nu s-a întâmplat nimic.

--- Profesoara a spus că te-a găsit pe tine și pe Matteo în baie și...

--- Da, știu ce a văzut profesoara --- o întrerup --- dar nu... Nu e nimic real.

--- Adică a văzut ea greșit sau a mințit? --- mă întreabă ridicând o sprânceană.

--- Nu... Bineînțeles că nu. Doar că... Matteo nu mi-a făcut nimic. Totul a fost din vina mea eu l-am provocat.

--- Luna... Tu nu arăți ca o fată care ar face asta. Nu cred că tu faci așa ceva, și dacă da, sunt surprinsă că nimeni nu știe asta despre tine.

--- Sunt multe lucruri pe care ceilalți nu le știu despre mine...

--- Cum ar fi...

--- Nu, doar ziceam.

--- Uite, Luna, scopul meu că psiholog e să te ajut. Dar dacă tu nu îmi spui care e problema nu o pot face. Deci zi, ce ți se întâmplă.

Pentru un moment, m-am blocat... În mintea mea erau doar momentele în care Matteo mă lovea, când el țipa la mine și fiecare noapte în care am suferit.
M-am gândit că totul s-ar putea rezolva dar apoi mi-am amintit din nou de Matteo și de reacția lui dacă ar afla că am îndrăznit să spun cuiva ce-mi face.

--- Deci... Luna? --- femeia îmi atrage din nou atenția.

--- Deci nimic. Nu mi se întâmplă absolut nimic. Între mine și Matteo a existat un moment necugetat și nu se va mai întâmpla. Vă asigur că el nu mi-a făcut niciodată nimic și nici nu-mi va face.

--- Ești sigură că atât ai de spus?

--- Da.

--- În regulă, haide.

Ne îndreptăm împreună spre ușă și când ieșim îl văd pe Matteo cu o față inocentă.

--- Vreau să rămâneți amândoi aici --- ne spune femeia --- O să vorbesc cu profesoara voastră și o să mă întorc cu ea la voi. Nu știu ce să zic în privința ta, Matteo... --- ne aruncă o ultimă privire și pleacă.

--- ''Nu știu ce să zic în privința ta Matteo".... --- repetă el --- Adică? Ce i-ai spus? I-ai spus ce-ți fac?

--- Nu.

--- Pe mine nu mă minți --- mă apucă strâns de mâini.

--- Nu te mint. Nu i-am spus nimic serios...

Mă privește adânc în ochi și îmi dă drumul.

--- Te cred. Dar știi ce îți voi face dacă mă minți, da?

--- Da, dar nu i-am spus nimic, deci nu o să se întâmple --- Matteo începe să râdă --- De ce râzi?

--- Ești foarte naivă... Evident că o să se întâmple, chiar dacă mă minți sau nu.

Oftez adânc evitând privirea lui. La câteva secunde după, psihologul și profesoara vin la noi.

--- Deci... --- începe profesoara --- Sunteți scutiți de pedeapsă, am înțeles că a fost un gest necugetat și știu cum sunt hormonii voștri, dar o să vă țin sub supraveghere. În ore nu vă mai las să plecați. Puteți merge acasă.

Ne luăm ghiozdanele de pe scaunul din colț și ieșim împreună din școală.

--- Hai la mine acasă!

--- Nu, Matteo!

--- Ce-ai zis?

--- Am zis că nu!

--- Mai repetă odată!

--- Am zis că nu... Acum! Nu acum pentru că... Pentru că vreau să merg acasă să-mi fac temele. Dar după merg la Roller și de acolo pot veni la tine.

--- Bine! Dar să știi că dacă îți trece prin căpșor ideea de a mă păcăli sunt în stare să dau buzna în toiul nopții la tine în casă. Pa iubire!

Mă sărută apăsat și pleacă lăsându-mă cu un gol în inimă.


























Hei! Am revenit după o lungă perioadă de timp. Ideea e că am fost ocupată și când am avut timp liber am scris la celelalte cărți. Dar hei! Contează că am făcut ceva!
Țineți cont de faptul că am publicat un nou capitol în loc să învăț pentru că mâine dau test la chimie XD
Bye 😘

Sunt a ta ✓ LutteoUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum