Capitolul 37

13.7K 600 34
                                    

Mia's POV

Sfarsitul de saptamana a trecut prea repede.Cu toate ca Harry nu a fost aici, parca timpul a trecut pe langa mine mult mai repede decat ma asteptam.

Am petrecut ore in sir vorbind cu el prin mesaje, spunandu-ne tot felul de povesti si glume.Suntem intr-un fel, un cuplu normal care se bucura ca niste copii mici, plini de energie, devenind aproape euforici.

Imi scria din minut in minut ca ii e dor de mine si vocea mea enervanta.Din pacate nu am putut sa vorbim la telefon pentru ca statea cu mama lui in camera,pazind-o si nu avea de gand sa ii deranjeze somnul.Il intelegeam si il laudam ca e un fiu excelent.

Nu stiu cum sa explic sentimentul acesta, dar parca o mare greutate de pe umerii mei s-a luat, lasandu-ma doar cu linistea prezentei lui Harry langa mine.Nu e aici fizic, dar teoretic e in inima mea si asta conteaza cel mai mult.

Mereu cand vorbeam la telefon facea tot felul de propoziti care probabil nici macar nu exista , pentru ca nu au niciun sens.Erau chestii de genul, de ce o broasca nu zboara, sau glume la care radeam doar prin scris.

Am aflat un nou lucru despre el in aceste zile,Glumele lui nu sunt foarte reusite.Chiar daca atunci cand suntem impreuna si radem si el e cel care ma face zambesc, este el, nu glumele lui pentru ca acelea cu siguranta nu au cum sa te amuze.Daca el se simte bine, nu pot sa ii spun asta.Ii iubesc momentele dragalase.

E deja sapte si il astept pe Harry sa se intoarca.A spus ca a plecat de la mama lui acum cateva ore.Orasul in care sta ea e la cateva ore bune distanta, asa ca s-a trezit cu noaptea in cap , stiu ca nu ii place asta.

Oglinda de pe usa interioara a dulapului ma face sa arat atat de slaba, incat ma intreb daca Harry chiar avea dreptate, sunt exact cat un stalp.Inaltimea nu ma ajuta cu desavarsire, fiind o persoana micuta de statura, dar forma coprului cu singuranta.

Chiar daca fusta neagra de pe mine ar trebuii sa ma faca sa arat putin mai atragatoare, nu imi emite asta in vreun fel.Nu am nici macar o parte atragatoare, bustul meu e mic, bazinul meu e plat dar abomenul meu arata atat de simplu, nici macar o forma care sa ii contureze marginile.

Nu vad de ce Harry ma place.Nu are de ce sa o faca.Totusi, inca e cu mine, facandu-ma sa ma simt bine cand nu ar trebui.

 Mainile mele incerca sa aranjeze camasa alba, care intra in fusta mea, dand impresia de o maturitate.Macar maturitate, daca nu altceva.

Aud un sunet de usa deschisa,Harry intrand grabit si cu o fata agitata, dar care se calmeaza cand ochii nostri se intalnesc.

-La naiba.

Pasii i se repezesc, fugind spre mine si eu spre el.Bratele mele se lipesc imediat de spatele lui,stragandu-l ca o nebuna.Bratele lui sunt impletite, una in parul meu, una cu materialul camasii, stragandu-l in mana..

-La naiba Mia.Stii cat mi-ai lipsit ? La naiba, la naiba.

Injuraturile lui ma fac sa zambesc, stiind ca, cu toate ca sunt niste cuvinte care n-ar trebuii sa ma bucure, o fac, mult peste masura explicabila in exprimare.Mi-a fost dor de el,cu toate ca au trecut doar doua zile amarate.

Imi e de ajuns si o ora fara el.Parca corpul meu devine dependet de el.La fel si inima mea, se ataseaza de el intr-un fel dubios.Mai putin creierul meu, care incearca cu greu sa il accepte pe Harry inauntru si sa il ierte.

Nu sunt sigura ca vreau ca toata relatia asta sa fie bazata doar pe lucruri frumoase,totul sa fie roz cu floricele.Cand de fapt, baza noastra a inceput prost si continua tot asa.

Suntem diferiti, da.Extrem de diferiti, dar ne atragem extrem de puternic chiar daca sufletele noastre stau in parti opuse ale lumii.Amandoua in iad, dar la usi diferite.

Singurul lucru pe care il stiu sigur si il vreau, e ca aceasta apropiere din imbratisare sa nu dispara vreodata.Am nevoie de el.

-----------------

Buna lume :) Am revenit cu un mini-capitol :(.Cam toate sunt scurte, stiu ca asa sunt.Sunt mai dese in schimb decat la inceput.O sa fie si mai multe asa :)Pe deasupra luna asta o sa postez rar, am examenele si nu pot sa imi permit sa petrec atat timp cu voi cum imi doresc.

Vreau sa va rog ceva.Nu toti cititi aceste chestii pe care eu le scriu la final, dar pentru cei care o fac.cei care cititi povestea Hope,aici e singurul loc in care mai pot sa dau de voi.Am postat din nou cartea, capitolele sunt toate inauntru si acolo o sa scriu in continuare.Maine probabil o sa scriu si o sa postez un capitol nou :)

Imi pare rau ca v-am dezamagit dar vroiam sa fac mutarea asta de mult timp.Nu s-a modificat nimic din capitolele trecute, asa ca sunteti la zi.

Scuze ca am scris un roman.Aici dau de voi toate.

The bad boy is my roommateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum