Asul negru

Capitolul 3

Sakura's point of view

Urmăream cum pe fața lui apăruse o urmă de îndoială, apoi s-a încruntat, demonstrând de fapt că era pus în încurcatură. A stat câteva secunde, deschizând gura pentru a ne răspunde, apoi închizând-o la loc cu un pocnet scurt al dinților, până în momentul în care a rostit nesigur, privindu-mă:
- Mhm.. Eram pe coridor și l-am văzut pe Sasuke îndreptându-se spre baia fetelor. Apoi, m-am gândit că ar fi bine să vad ce se întamplă. A fost o presimțire, doar atât.
Am mărit ochii de spaimă, apoi l-am întrebat, mai speriată decât voiam să accept:
- Asul negru face des astfel de lucruri?

În oglinda retrovizoare îmi analiza fiecare trăsătură a feței în timp ce se întreba cât de multe să-mi spună despre respectivul subiect.
- Nu chiar. Oricum, e ciudat.
Mi-am mușcat buza puternic în disperata încercare de a reuși să-mi rețin lacrimile ce stăteau iar să curgă. Tipul acela brunet îmi dădea palpitații și nu în sensul bun al cuvântului. Cu glasul tremurând, l-am rugat pe Naruto să fie mai explicit.
- Vreau să spun că nu e genul lui să reacționeze așa. El e de obicei seducător cu fetele pe care le vrea, apoi le îndepărtează nepăsător după ce a petrecut câteva nopți cu acestea. Presupun că până și el și-a dat seama că nu ești ca majoritatea elevelor din liceul nostru. 
Am înghițit în sec, încercând să scap de nodul în gât care îmi apăruse ca urmare a vorbelor blondului. Nu mă așteptam ca eu, din toata școala să fiu aceea pe care Asul o vrea pe bune. Categoric nu aveam de gând să am vreun fel de relație cu acel monstru, dar băiatul părea decis să își ia ce voia fără acordul meu, iar asta mă speria de moarte și mă făcea să tremur atât de tare încât îmi clănțăneau dinții incontrolabil. 

Totuși nu știam dacă blondul îmi făcuse un compliment, așa că am preferat doar să bat din picior, ignorând orice altceva. Am devenit conștientă de mirosul parfumului său ce plutea în aerul din jurul nostru și am încercat să nu inspir ca disperata, deși aș fi ucis doar ca să-mi umplu plămânii cu acea aromă fină. 
Ajunsesem în fața reședinței Uzumaki, casa în care mi-am petrecut acea noapte din cauza celor doi frați care considerau că trebuie să mă țină sub observație, să se asigure că sunt bine, apoi telefonul lui Ino a început să sune, iar ea, confuză, s-a îndepărtat de noi, răspunzând. Atunci Naruto mi-a pus mâinile pe umeri, m-a privit intens și extrem de sincer, rostind:
- Sakura, nu trebuie să-ți fie teamă de Sasuke! Nu se va mai atinge de tine, îți promit. Ai încredere în mine, ok? Nu ești neajutorată în fața lui, eu te voi proteja.
Am trecut de la inocența cu care fixam acei ochi albaștri, la frică, fericire și confuzie în câteva secunde. Nu înțelegeam de unde venea dorința aceea profundă de a mă apăra de As. Am vrut să-l întreb acest lucru, însă am tăcut când am văzut că scoate o brățară din buzunar și că îmi ia ușor mâna dreaptă, întorcându-mi-o, astfel că el îmi mângâia încheietura, fix deasupra pulsului. Acea mângâiere mi-a dat fiori pe șira spinării și m-a făcut să mă îmbujorez într-o secundă. El a zâmbit și mi-a prins brățara, apoi mi-a spus:
- Sakura, acest dar e foarte important, așa că te rog, poartă-l tot timpul! Nu-l da jos, mai ales la școală, ok?
M-a alarmat într-un fel avertismentul lui, dar am încuviințat și i-am mulțumit cum se cuvine, dorindu-mi ca obrajii să nu-mi mai ardă. Când blondul a auzit răspunsul meu, a răsuflat ușurat, apoi mi-a mângâiat ușor pomeții înroșiti, cu un surâs ce nu-mi dădea decât de bănuit asupra adevăratelor intenții ale băiatului. Oare mă voia pentru el și de asta nu-l lăsa pe As să mă violeze? Oare avea să se aștepte să mă culc cu el pentru faptul că mă apăra? Nu aveam de gând să îl las să mă trateze ca pe una din păpușile cu care era el obișnuit sau ca nemernica aceea de iubită a lui. Aveam demnitate, nu îi permiteam să își bată joc de mine.

Brusc, Ino și-a dres glasul, speriindu-mă, în vreme ce ne privea suspicioasă, cu ochii mijiți. Apoi și-a descălțat un pantof cu toc și l-a aruncat spre fratele ei spunând:
- Naruto, ce dracu faci? Ia mâna de pe ea înainte să ți-o rup! Cum îndrăznești să te dai la ea? Trebuie să-ți reamintesc că ești cu Hinata? De asemenea, trebuie să te mai avertizez că nu o să te las să te joci cu sentimentele Sakurei? 
Aha, deci nu fusese doar impresia mea deformată asupra realității, blondul chiar se dăduse la mine, iar acum sora lui scotea flăcări pe nări ca un balaur din jocurile video pe care le jucam când eram mică. Apoi micuța indignată m-a luat de braț și m-a târât înauntrul casei în care locuia. Ceea ce m-a amuzat și m-a uimit în același timp a fost faptul că a încuiat ușa, chiar dacă fratele ei era încă afară. Acesta a încercat să intre, dar observând că e încuiat a tras o înjurătură de toată frumusețea,provocându-i surorii sale un acces de râs încontrolabil.
- Ino, nenorocito, când te prind șterg cu tine pe jos, jur! Deschide ușa acum, zise el accentuând puternic ultimul cuvânt.