Sub clar de luna

           Goneam pe strazi tot mai repede. Ce se intampla acasa? La ce se referea mama? Ce problema?

              E  vorba de Chelsea? Nu au putut sa faca vraja? Sunt prea curioasa dar stiu ca nu e bine. 

              Am intrat pe strada mea si ne-am grabit sa ajungem in dreptul casei. Cand am ajuns nu-mi venise sa cred ... Nu... Cum? De ce? ...

             Casa ardea toata ... totul era in flacari... 

             Parintii mei stateau afara pe margine probabil asteptand pompierii. Am coborat rapid din masina si am alergat spre parintii mei. Mama ma imbratisa . Arata destul de ingrijorata.

               - Ce s-a intamplat? Ati facut vraja?

               - Da... dar inainte sa o facem ea a dat foc la casa. Nu stiu cum dar a facut-o. Am facut vraja si a functionat dar casa... Imi pare rau Kate.

              Stia cat de mult insemna casa aceea pentru mine. Locul unde am crescut , unde mi-am petrecut copilaria , unde am toate amintirile... si mai ales lucrurile....

             Mi-am intors privirea spre Rayn care cerceta pe acolo. Se intoarse catre mine si ma stranse in brate punandu-mi ceva in mana. Lantisorul. Il dadusem jos cand am plecat in Montana si il uitasem in camera mea. 

              Ma ajuta din nou sa mi-l pun si mi-am sprijinit capul de umarul lui. Unde vom sta? Ce vom face?

                - Puteti sa stati la noi. Se oferi Rayn. Oricum avem destul loc.

                - Nu putem Rayn.... 

                - Ba da puteti? Oricum unde va duceti. 

             Am oftat si l-am privit. 

                - Mersi. 

                - Haideti sa mergem , oricum pana o sa ajunga pompierii...

                - Haide. Am spuse intrerupandu-l.

          Ne-am urcat din nou in masina si am pornit spre casa. 

          Cand am ajuns mama si tata s-au oprit sa stea de vorba cu Estella si Hess , care normal au acceptat fara sa mai spuna ceva. Ma imbratisara si am mers sus cu Rayn. Urma sa dorm cu el pana amenajeaza celalalte camere.

          Sara imi oferi niste haine care spuse ca vroia sa mi le dea defapt maine . Am intrat in camera si am inceput sa plang. 

               Rayn veni langa mine si ma lua in brate oferindu-mi un mic sarut pe frunte.

                - O sa fie bine. 

                - Sper sa fie. Am spus oftand. 

                - Ea s-a dus. Nu mai sunt nici varcolacii. S-a terminat. 

                - Ai dreptate... Am spus pe jumatate adormita.

                - Noapte buna. Sopti Rayn. 

             Am inchis ochii si am adormit in bratele lui. 

             Trebuia sa ma odihnesc caci maine era o zi importanta. Era ziua mea. In sfarsit fac si eu 18 ani!