Familia Ambrose

Capitolul 2

— Vrei să ştii adevărul? l-am întrebat, aşezându-mă pe marginea patului la o distanță considerabilă de el. Eram hotărâtă să îl anunț acum fără să mai aștept ca zorii dimineții să mă găsească într-o dispoziție mai bună. Aveam deja o dată fixată pentru viitoarea nuntă și din moment ce aveam să semnez un contract, nu aveam cum să mă mai eschivez, sperând că aș putea să-l țin pe Alexander pe lângă mariajul cu acel Cameron Ambrose. Având în vedere că tipul bogat era deja intrat în atenția presei, automat aveam să fiu și eu urmărită de tot felul de jurnaliști aflați în căutarea senzaționalului.

       — Tu mă minți, Raluca. La naiba! Nu te-am crezut atunci când mi-ai spus că ieşi cu o prietenă. Cine se duce atât de pompos îmbrăcată la o ieşire în oraş? furia îi cuprinse întreg corpul în timp ce îmi arunca în față toate nemulțumirile. Mă privea insistent și contrariat de tăcerea mea în același timp. Rochia aia, tot machiajul de pe fața ta, pentru cine au fost toate alea, Raluca? Aștept niște explicații.

       — În mai puțin de o săptămână mă căsătoresc, i-am dat vestea cu un glas mic, aşteptându-i reacția cuminte. Ce aveam de făcut altceva decât să tac? Peste chipul lui au trecut tot felul de reacții și stări. Era nervos, uimit, amuzat chiar, peste toate tronând o încruntare vizibilă. Aș fi fost la fel în locul lui, să aflii că iubita ta, tipa cu care îți plănuiai întreaga nuntă, se căsătorește cu altcineva nu era ușor de înghițit.

       — Îți bați joc de mine? râse amuzat, deşi ştiam că acest zâmbet ascundea toată dezamăgirea şi durerea posibilă. Ce-i asta, Raluca? O farsă prostească? Am tăcut, privind prin el. Nu aveam curajul să mă uit în ochii lui şi să îi spun ,,ce-ai auzit este adevărat". Era peste puterile mele pentru că dincolo de monotonia din relația noastră, existau sentimente care încă îmi provocau durere în piept.

       — Eşti obosită şi sută la sută debitezi prostii, hai să ne culcăm! refuzase să creadă ce auzise, prinzându-mi, în schimb, mâna în a lui şi trăgându-mă în pat lângă el. M-am forțat cât de tare am putut şi am scăpat din strânsoarea lui arzătoare, știind că dacă îl lăsam să se apropie de mine, nu aș fi putut să îl îndepărtez de mine mai târziu.

       — Înțelege, Alexander! S-a terminat totul între noi, peste o săptămână mă căsătoresc aşa că te rog să dispari din viața mea! am lăsat furia să vorbească în locul meu şi mi-a părut rău pentru moment. Știi foarte bine situația mea și problemele cu care mă confrunt, încearcă să mă înțelegi, am încercat să mă eschivez cumva, sperând că nu voi deteriora definitiv legătura dintre noi.

       — Nu pot să cred ce scorpie de femeie am iubit şi încă iubesc, vorbise mai mult pentru el, însă cuvintele acelea mi-au săgetat tot interiorul şi m-au făcut să mă simt ca cel mai josnic om de pe pământ. Asta meriți, Raluca! o voce din interiorul meu avea grijă să îmi amintească mereu că nu procedez bine. Ce are ăla? E mai frumos? Are bani? Spune-mi! îmi prinse brațul şi mă zguduise de câteva ori. Cred că atinsese toate punctele forte ale bărbatului cu care m-am întâlnit adineauri.

       — Şş, mai încet! i-am cerut îngrozită de faptul că ai mei se puteau trezi în orice clipă. Mama era singura care ştia despre planurile mele, iar tara... ei bine, eram convinsă că mă va susține. Totuși, felul în care reacționa Alexander era explicabil cumva, însă eu nu eram persoana care să înghită apucăturile lui semi-violente. De asemenea, faptul că nu ținea cont că ai mei dormeau în cealaltă cameră mă scotea din sărite.

       — Nu mă atinge, îmi ceruse dezgustat. Îmi e scârbă de tine, Raluca! Te-ai jucat tot timpul cu mine doar pentru a-ți atinge scopul. Banii pe care îi vrei tu îți vor mânca tinerețea, îmi aruncase cuvintele în față în timp ce îşi trăgea pantonii pe el. Ți-am promis că te ajut, dar nu ai vrut să mă asculți.