Hunter-Vanatoarea (COMPLET)

17. Eu si tu

I-am explicat cat de cat ce insemna sa traiesti intre cele doua lumi si dupa privirea ei mi-am dat seama ca a inteles.

-Deci acolo era si bine si rau, concluziona frumoasa creata. Si cum ajungi acolo? Adica nu spui o incantatie si gata, ridica ea din numeri.

-Stiu doar cum am ajuns eu si Sabrina acolo, desi pentru Sabrina poarta pare a fi deschisa.

M-am oprit din vorbit, gandindu-ma la ce era diferit intre eu ca prizoniera si Sabrina ca prizoniera.

-Continua, ma indemna.

Privind-o incruntata,am intredeschis buzele pentru a spune ceva, dar nu a iesit nimic.

-Cum ai ajuns acolo, Ishtar? ma intreba nerabdatoare.

-Am murit.

M-a privit cu ochii mari de surpriza. Din gatul ei a iesit o exclamatie si mainile i s-au strans in pumni. S-a incordat, dar vocea ii era calma.

-Vrei sa spui ca Sabrina a murit? ma intreba cu ochii in flacari.

Am ridicat din umeri nepasatoare, desi stiam raspunsul. Nu eram datoare nimanui sa spun ce s-a intamplat cu acea fetiscana. Era pactul nostru si nu era necesar sa-l fac mai cunoscut decat este nevoie.

-Dar nu se poate! exclama furioasa, ridicandu-se de pe scaunul care a atins podeaua cu un zgomot puternic.

Nu am zis nimic, doar o priveam ironic.

-Am vazut-o ca umbra si imi este imposibil sa cred ca este moarta! tuna ea cu voce afectata. Nu e moarta!

Incerca sa se convinga pe ea si era clar ca nu prea reusea. Statea in fata mea, incordata si aproape sa cedeze nervos. Era nervoasa, dar mai mult, era ranita. Iar eu nu aveam de gand sa fac sau sa zic nimic. Nu aveam sa ma mai complic cu astfel de raspunsuri lungi.

-Vrei sa mergem undeva? am intrebat-o cu scopul de a o indeparta de gandurile ei.

-Unde? intreba privind geamul cu coada ochiului.

Era inca iarna si zapada era mare, dar nu insemna ca nu puteam iesi din casa.

Am zambit si am privit-o arogant, printre gene. Nu intentionam sa fiu provocatoare, incercam doar sa-i dau de inteles ca ii va placea.

-Imbraca-te si iti voi arata, i-am spus iesind din bucatarie pe neasteptate. M-am dus in dormitor, mi-am tras o pereche de blugi pe mine, o bluza groasa si geaca de fas, calduroasa, de pe umeras. Am iesit pe hol si Georgiana se afla acolo, pregatita de plecare. Ne incaltam amandoua si iesim pe usa spre necunoscut, pentru ea.

Dupa ce un taxi ne-a condus cam o jumatate de ora pe langa oras, am ajuns la lacul unde fusesem noaptea trecuta, doar ca in partea opusa cabanei, unde se afla o cofetarie. Ne-am dat jos din masina, dupa ce am platit si ne-am indreptat spre cofetarie.

Intrand, toti ochii s-au atintit asupra noastra, dar nu i-am bagat in seama. Am inaintat spre un separeu si ne-am asezat pe scaunele din jurul mesei. Studia localul. Mi-a observat incruntarea si a zis:

-Mi se pare ca am vazut pe cineva, doar ca acum nu-l mai vad.

-Deci este un el? am intrebat-o rezemandu-mi spatele de spatar si impreunandu-mi bratele la piept in asteptarea raspunsului ei.

M-a privit socata pentru un moment, apoi a dat afirmativ din cap. Ca de obicei, am zambit. Nu eram asa batrana pe cat se presupunea; inca mai aveam ceva din vechea Ishtar.

-Daca vrei, du-te si cauta-l, i-am sugerat vrand sa scap de ea macar pentru putin timp. Mi-a zambit si s-a ridicat de la masa, departandu-se usor.

A iesit din raza mea vizuala si am oftat. Mi-am dat geaca jos si am pus-o frumos pe scaun, apoi luand meniul in mana mi-am aruncat privirea peste el.