Art Deco

:: c i n c i ::

i am toxic

Chamber m-a prezentat lui Thom, care a zâmbit când m-a văzut, apoi ne-a lăsat singuri.
Între buzele lui subţiri era o ţigare pe care a aprins-o, a lăsat fumul toxic să-i invadeze plămânii, apoi l-a dat afară după ce şi-a făcut treaba.

- Am auzit ce spuneai legat de opera ta. i-am spus cu o voce şoptită şi subţire.

- Măcar tu ai auzit. a răspuns cu o urmă de sarcasm, trăgând din ţigare. E greu să găsești pe cineva interesat de astea.

„Aşa este, suflet rătăcit." mi-am spus în gând.

Nu era nicio diferență între el și artă. Thom era artă vie. Vorbele lui erau literatură, trăsăturile lui erau o schiță perfect realizată, gesturile lui erau teatru.

- Vorbesc serios, Thom. Ele erau niște prefăcute. Mi-am dat seama.

- Care e numele tău?

- Morrigan. Înseamnă „toxic". Sunt precum o țigare, un pahar de otravă, un borcan de pastile, ce mai vrei tu.

Am regretat ceea ce am spus. Eram idioată, eram stupidă, eram o creatură inferioară. Ce mai căutam lângă el?

- Interesant nume și interesantă semnificație. Spune-mi, Morrigan, chiar crezi că ești așa?

Fără ezitare, i-am dat un răspuns. Nu mințeam. Știam cum eram. Alungam oamenii. Dar el era încă lângă mine

- Da, Thom, sunt așa.

//mai mult dialog huh. și mai lung.
am crezut că am rămas fără inspirație. iată că m-am înșelat.//