Cap 8:Avion de hartie

2.7K 130 4
                                    

     Chloe.

     Ok.Asta nu e bine.Tipul asta...Ne-a cunocut pe mine si pe Anna.Ma cunoaste.Probabil chiar ma urmareste.Si...Aparatul lui?Cu siguranta are poze suspecte acolo...

     Sau poate e cineva din scoala care isi bate joc de mine.Se putea si asa.Off...Ce voiam sa ii spun lui Jason asta...Sunt sigura ca el ar reusi sa vada mai multe decat mine.Tot nu inteleg de ce imi da totusi pozele.Vrea sa ma tortureze,probabil.

     Apoi mi-am amintit.ANNA!Ar fi trebuit sa scrie in jurnalul ei daca cineva o urmarea...

  Am fugit la locul unde era jurnalul si nu era acolo.M-am uitat in dulap-nu,pe birou-nu,in baie-nu,pe pat-nu,sub pat-nu...Unde naiba era jurnalul??

     Tocmai atunci pe geamul deschis,intra un avion de hartie.Ok..Ce naiba?'Chloe nu mai injura atat!'m-am certat mintal.Mai taci!

     Am luat avionul in mana si m-am dus la geam.Nu imi amintesc sa-l fi lasat deschis...M-am uitat in semi-intunericul de afara dar nu am vazut nimic.Am inchis geamul repede ca se starnise vantul si m-am dus pe pat.Am desfacut avionul si cu litere mari era scris:

     'Incercarea moarte n-are.Am imprumutat si eu jurnalul scumpei de Anna.Sper ca nu te superi.C.W.'

     La naiba!La naiba!La Naiba!!

     De ce nu ma gandisem sa ascund jurnalul??Trebuia sa stiu..Sa stiu ca cineva ma urmareste si ca era interesat de el?Sa stiu ca cineva chiar a intrat in camera mea si putea sa intre din nou??Nu eram clar-vazatoare...dar mi-as fi dorit sa fiu...O lacrima s-a prelins pe obrazul meu.Multe altele o urmara.Nu stiu daca plangeam de tristete sau de ciuda.Dar plangeam.Iar.

     Doar ca nu intelegeam.De ce atata mister?Anna chiar il cunoscuse pe C.W.?Nu cred ca voi afla asta pana ce nu imi da jurnalul inapoi!M-am trantit nervoasa in perne si am tipat in ele.

    *

     Mi-am prins bretonul ca o bucla cu ajutorul unui cleste si restul l-am lasat liber.Azi era vineri.Ultima zi de scoala.De fapt,premierea.

     Ma imbracasem cu o fusta albastra simpla cu talie inalta si pe desuptul ei o camasa alba cu maneca scurta.O pereche de pantofi negri cu toc,si gata.

     Mi-am pus niste chestii intr-o geanta neagra pe o parte si am iesit pe usa.Mama urma sa ma duca la scoala cu masina ei.

     -Si ei un premiu azi?ma intreaba cand intru in masina.

     -Stii bine ca da,i-am zambit eu.

     Undeva printre moartea lui Anna si scoala,am reusit sa nu scad deloc notele foarte bune ce le aveam.Eram printre primii din clasa.

     Ajunse la scoala mama s-a dus pe un scaun si eu m-am dus la multimea de elevi absolventi cautandu-l cu privirea pe Jason.L-am vazut pe un scaun,langa mica scena amplasata.Era agitat.Dintre toti,directorul il alesese pentru discursul celor care au intrat acum intr-a 12 a.El nu a putut refuza.

     Mi-am facut loc pana la el si l-am surprins cand m-am aplecat pe genunchi in fata lui.

     -Cum esti?

     -Nu stiuu...facu el agitat.Doamnelor si domnilor...domni profesorii,zise el soptind discursul inca o data.

     -Jason!am zis luandu-i fata in mainile mele.O sa fie bine.

     Nu parea convins.M-am aplecat si i-am sarutat usor buzele.Cand m-am dat la o parte el parea ca mai vrea si m-a sarutat inapoi.Asa...acum l-am distras.

     -Cred ca e timpul sa urci pe scena 'Gandacel',am ras eu cand am vazut imaginea directorului nostru scund si gras dand din maini spre Jason.  

Jurnalul unei fete moarteWhere stories live. Discover now