Dragoste la prima vedere

Capitolul 39 - Pregătiri de nuntă

Cam de fiecare dată când o îmbrăcam sau îi schimbam scutecul începea să plângă şi nu stătea locului deloc. Mai iau cu mine bineînţeles şi geanta cu câteva scutece şi un schimb curat de hainuţe pentru Sofi. Coborâm jos, auzind un claxon de maşină. Se pare că Angello a fost mai rapid decât noi două.

Pornim la drum şi îmi rezem capul pe geamul maşinii, privind absentă peisajul de afară.

-Ce te frământă din nou, iubito?

-Ma tot gândesc la ce vom face cu Sofi printre atâtea pregătiri. Cu cine o vom lăsa? Pentru că nu putem
s-o luăm cu noi prin câte locuri avem de mers şi nu vreau s-o deranjez prea mult nici pe mama. Este mică şi nu vreau să se obosească sau să păţească ceva.

-M-am gândit şi eu la asta. Şi ai dreptate. Ce ar fi să angajăm o bonă?

-Da, dar nu prea am încredere în nimeni când e vorba de Sofi. Dacă de faţă cu noi o să fie bona perfectă şi când plecăm o să-i facă ceva prinţesei noastre? De asta mi-e cel mai frică. îi spun şi arunc o privire la maimuţica mea cum stă cuminte în scaunelul ei şi îmi oferă un zâmbet micuţ, care îmi umple inima de bucurie.

-Cu siguranţă vom găsi pe cineva de încredere, scumpo.

-Sper.

Ajungem în scurt timp la mama şi ne întâmpină în prag, zâmbind. Când o vede pe Sofi, se luminează mai tare la faţă.

-Bine aţi venit, dragii mei! spune şi ne îmbrăţişează strâns pe amândoi, iar pe Sofi o ia din braţele mele şi o pupăceşte toată.

Intrăm în casă şi din pură întâmplare găsim toată gaşca acolo. Cu atât mai bine, aşa vor afla toţi. După ce le-am dat tuturor vestea minunată, ne-au felicitat cu toţii şi ne-au asaltat cu întrebări despre nuntă. Şi evident că nu prea le-am satisfăcut curiozitatea, deoarece nici noi nu am rezolvat mare lucru. Dar spre marea mea bucurie, mama şi Bella au spus că mă vor ajuta cu mare drag, stabilind să mergem toate trei zilele acestea la cumpărături. De abia aştept.

*

☆Peste câteva zile...☆

După ce îmi fac rutina de dimineaţă, intru în dressing şi mă îmbrac mai lejer, după care cobor jos în linişte pentru a nu-l trezi pe Angello.

În această dimineaţă chiar sunt matinală, spre deosebire de el care doarme buştean. Pregătesc laptele pentru Sofi şi două cafele pentru noi doi. Cand intru în cameră îl găsesc pe Angello încă dormind dus. Mi-e cam milă să-l trezesc. Mă aşez pe marginea patului şi îl sărut pe toată faţa, el mormăind nemulţumit şi îşi acoperă capul cu perna mea.

-Angello, trezeşte-te odată! spun şi îi trag perna de pe faţă.

-Nuuuu! mormăie de sub perne.