Danger - Justin Bieber Fanfiction - [Română]

Capitolul 26

Hei, ce mai faceţi? Mă bucur enorm că citiţi cu drag povestea şi că vă place. Vă mulţumesc pentru cele +8000 citiri şi de asemenea pentru voturile şi comentariile drăguţe. Pupici.;**

Sper să vă placă!<3

-----

Nici măcar nu am relizat că am adormit, până când să-mi deschid ochii, observând că era aproape ora cinci dimineața.

Aproape uitasem că eram legată de un scaun până când am încercat să mă mişc, spatele meu arcuindu-se. Asta s-a întâmplat până să ma uit în jos şi să văd că nu mai eram legată de un scaun. În schimb, am fost surpinsă să aflu că mă aflam într-un pat.

Cum dracu am ajuns aici?

Mişcăndu-mă, m-am uitat la şoldurile mele, observând că erau legate cu o sfoară de pat.

Am oftat de durere, când am simţit sfoara pătrunzând mai putenic în piele. Am gemut, dorindu-mi doar să ies mai repede de aici.

De ce mi se întâmplă mie mereu chestii de genul ăsta? Dumnezeu mă urăşte chiar atât de mult?

Mi-am simţit stomacul tresărind din cauza grijilor care începeau să mă omoare pe dinăuntru. Oare voi ieşi vreodată de aici? Voi muri? Voi fii capabilă să-mi văd părinţii măcar pentru o ultimă oară? Voi fii capabilă să-l revăd pe Dennis, pe Carly sau chiar pe Justin?

Lacrimile şi-au făcut apariţia pe obrajii mei. Dar, nu puteam să le arăt retardaţilor ăstora slăbiciunea mea.

Întorcăndu-mi capul, am gemut din cauza durerii de la obrajii şi de la gâtul meu, din cauza tăieturilor. Se simţea de parcă aş fi luat foc. Nu m-am putut abţine, aşa că mi-am muşcat buza.

Închizându-mi ochii, m-am decis că ar fi mai bine să adorm încă o dată. Poate aşa timpul va trece mult mai repede.

În următoarea secundă, m-am calmat. Nu pentru mult timp, deoarece am auzit uşa camerei deschizându-se, un idiot intrând înăuntru cu acelaşi rânjet pe faţa lui.

Dacă nu eram speriată mai înainte, acum eram chiar înspăimântată.

"Uitaţi cine este trează, băieţi." Am auzit aceeaşi voce enervantă. Aceaşi voce care îi aparţinea tipului care m-a adus aici de prima dată. Tipul care a jurat că poate să facă ce vrea.

Am gemut puternic.

"Se pare că fata lui Bieber este pregătită pentru puţină distracţie. Ce credeţi băieţi? Credeţi că e pregătită?" A rânjit, făcându-mă să mă lupt cu dorinţa mea de a îmi da ochii peste cap.

Am tras încă o dată de sfori. "Ia chestiile astea de pe mine." Am spus.

A chicotit. "Nu pot să fac asta, baby. Mă voi distra puţin cu tine." Şi-a frecat mâinile în timp ce şi-a lins buzele.

"Hei, Andrew, ai camera video la tine?" S-a uitat la mine, ochii mei mărindu-se.

Cameră video? Pentru ce?

"Da, omule, e chiar aici." M-am întors, văzându-l că ţinea camera în mână, având o privire satisfăcută.

Dacă nu aş fi fost legată, l-aş fi lovit în faţa chiar acolo şi chiar atunci.

S-a întors, ducându-se spre el. "Mulţumesc, omule." A luat camera de la Andrew.

"Oricând, Luke."

Am înghiţit în sec. Luke? Băiatul de la restaurant? Stomacul meu a tresărit. Din această cauză îmi părea atât de familiar. Era tipul cu care Justin a avut o discuţie aprinsă. El a fost cel care l-a înjunghiat pe Justin.