Capitolul 2/Jagi

818 72 18
                                    

Dimineata urmatoare, Kyungsoo se simtea coplesit. Jongin nu a dormit in patul sau, ci in patul lui Kyungsoo, tinandu-si mana permanent peste talia baiatului mai invarsta. 

Totul era blurat in mintea lui Kyungsoo, toate evenimentele treceau atat de repede prin capul lui de parca acestea nu-si doreau sa ramana acolo. Dar cum ar putea Kyungsoo sa uite acele saruturi, care, pe de alta parte, au fost primele in viata sa.  Kyungsoo incerca sa sa dea jos din pat, pentru ca panica il coplesise din toate partile, dar cand piciorul sau a atins podeaua, acesta a fost tras inapoi de Jongin introcandu-l cu fata spre el. 

-Jagi, unde pleci?

-J-Jagi? Yaaah, Jongin-ah, de ce imi spui asa? Kyungsoo isi facuse ochii lui mari de bufnita O_O

-Esti al meu, nu? Pot sa te strig asa acum, nu? 

Jongin, fiind maestrul fetelor dragute, isi scoase arma cea mai periculoasa, care pe de alta parte, era cea mai frumoasa priveliste: tuguierea buzelor. Nu doar ca acea culoare il facea pe Soo sa se topeasca, dar si carnea frageda pe care o dorea in fiecare secunda pe buzele sale il aducea in pragul nebuniei. Fara alte cuvinte, Kyungsoo isi adanci capul in pieptul lui Jongin, lasandu-i mirosul sa ii curga prin nari.

-Pabo!

O bataie usoara se auzi in usa lor, iar atunci Jongin se desparti de Kyungsoo, sarind in patul sau. Stiau ca pot fi prinsi in orice minut, dar Jongin are mereu la indemana o scuza tampita, dar credibila. Nimeni nu intra, iar linistea aceea era ciudata, doar privirile indreptate unul catre celalalt mai eliberau tensiunea.

-Jongin!! Managerul mi-a spus ca azi ai o sedinta foto. Ridica-ti fundul din pat si pregateste-te sa pleci! 

Nu era nicio urma de indoiala ca vocea ii apartinea nimanui altuia decat lui Lay. Omul plictisit de viata. Jongin  putea sa jure ca Lay era un zombie umblator uneori, mai putin la repetitii, cand corpul lui lucra ca o masina. Jongin nici nu stia de ce l-au numit 'dancing machine' cand Lay dansa ca un handicapat cu stil care nu putea fi oprit decat atunci cand se oprea si muzica.

Nu se mai auzea niciun sunet, semnaland ca Lay disparuse de la usa lor. Atunci Jongin se ridica, indreptandu-se spre patul lui Kyungsoo.Inaltul baiat se arunca peste Kyungsoo, acoperindu-l in intregime. Micutul pinguin incerca sa se elibereze, dar fara rezultat. Se pare ca zilele lui Jongin petrecute la sala, facandu-l pe Kungsoo sa astepte pana acesta aparea acasa, nu au fost in zadar.

-Jongin, da-te de pe mine!

-Imediat! spuse Jongin, zambind cu un zambet amenintator.

Jongin isi lasa buzele peste ale lui Kyungsoo. Sarutul nu fusese unul pasional, ci unul scurt si dragut. Kyungsoo nu voia sa recunoasca ca isi dorea mai mult decat 'dragut'.

-De ce nu mi-a spus nimeni pana acum ca am o sedinta foto? Spuse Jongin, in timp ce ii masa scalpul lui Kyungsoo prin firele de par ale acestuia.

-Probabil nici ei nu stiau, Jongin. Nu mai fi asa un papa-lapte!

-Vrei sa-ti arat ce 'papa-lapte' sunt in pat?

-Jongin-ah, am glumit, stai, nuu!! 

Jongin ii ataca gatul lui Kyungsoo, iar acesta incepu sa rada fara oprire, incercand sa-i impinga fata lui Jongin de pe gatul sau. Bineinteles ca Soo nu depunea niciun efort, facand totul de fatada, pentru ca Dumnezeule, buzele lui Jongin pe pielea lui erau raiul. Dintr-o data actiunea celor doi fusese intrerupta de telefonul lui Jongin, care parea ca primise un mesaj. Jongin se ridica de pe patul lui Kyungsoo, lasandu-l pe acesta intr-o dezamagire neprevazuta, luandu-si telefonul in mana. Jongin incepu sa zambeasca ca un idiot la telefonul sau, iar Kyungsoo simtea cum sangele i se urca la cap. Jongin raspunse la mesaj, iar apoi se indrepta spre garderoba,luand ceva la intamplare. Jongin nu e cel mai mare fashion-ist din lume si stie ca la studiou ii vor alege fetele de la garderoba hainele.

I still love you! (Kaisoo)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum