Trezirea

3.5K 216 28
                                    

Nu am verificat nicaieri de greșeli, deci scuze, a, și pentru intarziere.

Aceea e spiritul străvechi din Melody,cum vi se pare?

Zambesc și îl urmez, luăm masa liniștiți... Când de-o dată.....

- Eliad, vino repede spun entuziasmată.

Acesta sa mișcat atat de rapid, încât nici cu privirea nu am reușit sa îl observ.

- Ce sa întâmplat Melody, esti bine, ma întreabă el stand în genunchi lângă scaunul meu, și privindu-mă speriat.

Ii iau mana incet și o asez pe burtică, acesta se calmează instant, dar se încordează la loc când simte, micuțul nostru ghemotoc lovește.

- A... Încearcă el sa zica, dar parca cuvintele ii rămân în gura.

- Da, simți? Și el știe ca nu te-aș părăsi niciodată.

Privește burtica și zâmbește, îngerașul nostru mai lovește de câteva ori, și se calmează.

- Eliad, mai ți minte, ai zis ca vom face un control, mi-e încă mi se pare ca lovește prea rapid.

- Am uitat regină mea iartă-mă, de îndată ce trece ziua asta fără probleme, îl sun pe Scout, poate mergem la el, numa bine, ne întoarcem cu părinții tai.

- Bine, ei sper ca nu sunt supărați pe mine. Spun puțin cu mintea la ziua de ieri.

- Nu scumpa mea, am vorbit cu ei, știu ca sunteți în regulă, și au înțeles ca acolo e un loc ferit de pericole.

- Bine, mulțumesc Eliad.

***

Ziua trece rapid, si simt cum Eliad este mai în garda decât azi dimineață.

-Ma duc sa fac o baie, încearcă sa nu omori tot ce mișca, îmi e frica, în caz ca va bătea vântul, ca vei sari pe perdea și o vei sfâșia.

- Glumeato, mergi mai repede la baie,pana nu ma răzgândesc si vin cu tine.

Îmi iau ce e necesar, și ma ascund în baie...dau drumul la apa adaug spumantul de baie cu trandafiri, și îmi las hainele sa alunece, ca mai apoi sa ma scufund în apa fierbinte ce a aburit întreaga încăpere ca pe o saună.

Cred ca am stat cel puțin o jumătate de ora în baie, cel mult, nu am idee dar știu ca Eliad a bătut de vreo 7 ori, doar ca sa ma verifice.

- Melody, te-ai schimbat, ești ok?

- Da Eliad, sunt ok, nu e ud pe jos, deci nu am cum sa alunec, ma schimb acum, și am fost atenta și la săpun, sa nu îl arunc pe jos, apa cu săpun nu am baut,alceva, la ce mai trebuie sa fiu atentă?

- Sa nu te grăbești când te îmbraci, nu vreau sa te dezechilibrezi și sa cazi.

Rasuflu epuizată, aștept cu nerăbdare sa ma arunc la propriu în pat, ca mai apoi sa sforăi liniștită.

- Gata, nu am căzut, vrei sa îmi faci verificarea, îl întreb pe Eliad când am ieșit din baie, după care fac o pirueta în fata lui.

- Sa zicem ca e ok..

- Ce nu ți-e bine?

- Pijamalele de copil mic, cățeluși nu mai sunt la moda, zice el de cămășuta mea de noapte și pantaloni asortați.

- A, și sa înțeleg ca trebuia sa port ceva în gen portjartiera, ciorapi plasa și o lenjerie minusculă?

- Cu siguranță ar fi sexy, spune el.

- Cu siguranță asi raci, și poate nu doar eu, zic si arat spre burtica.

Acesta rade, și îmi face semn lângă el. Vai ce îl urăsc, poartă doar o pereche de pantaloni de trening care ii cad de pe solduri imediat, i se va boxeri, iar abdomenul acela extrem de sexy e și el neacoperit.

Ma prinde in brațe strâns, nu trece mult pana îl aud, respirația lui a devenit ritmata, semn la a adormit. Încerc sa ii dau mâna la o parte de pe mine, din doua motive, unu e ca îmi e extrem de cald, și doi e ca trebuie sa fac pipi. Ma întorc de la baie, si il cad în aceasi postură, parca îmi e și mila sa ma duc lângă el, asi putea rămâne aici o perioadă sa îl privesc. Dar după cinci minute îmi obosesc piceoarele, asa ca o persoană leneșă ce sunt ma asez pe canapeaua de lângă fereastră, pir și simplu nu am somn, și pe bune, dacă nu ar fi o minune un televizor în camera asta.

Privesc cerul înstelat, privesc luna ce pare atât de tristă...când simt ca ceva ma furnică pe spate, e exact ca în acea zi, ieri când eram atrasă ca un zombi de acel demon mi sa întâmplat la fel. Îmi privesc mainile întrebându-mă dacă chiar o fi adevărat, iar când îmi reîntorc privirea spre cer îl vad pe el, e cel de ieri cu ochii arginti.

- Ce cauți aici? Întrebarea mea nu parea a fi speriată, ci foarte hotărâta.

- Am venit după tine mica mea Lady, sa te duc acolo unde îți e locul.

- E ironic, oare arunci când mori, tot asa apar îngeri sau demoni?

- Tragi de timp sa înțeleg ca e un nu?

- Înțelege ce vrei, oricât de mare ar fi curiozitatea, răspunsul meu e bine știut.

- Deocamdată mică Lady, în mai puțin de un minut totul se schimbă.

Și a avut dreptate, corpul a început sa îmi ardă, și parca întreg trupul mi sa lăsat pe canapea ca o până, spatele, ma mânca, simteam ca vroiam sa îmi iau pielea cu totul, și înainte sa îmi pierd cunoștința, lam strigat pe Eliad atat mintal cat și cu voce cat am putut.

Arde, e ca jarul, așteptă ceva ce sa facă sa dispară, orice, e precum aerul se răspândește peste tot, e în întreg corpul meu, dar și la suprafață, e în jurul meu, e peste tot. Spatele nu ma mai mănâncă, dar e amorțit, ma trezesc într-o moarte, nu, mare de întuneric, totul e negru, apoi se risipește, sunt eu, si fig, fug speriată, pana cand vad, ceva ma urmărește, e ceva vișiniu, e ca sângele, dar diferit, are trăsături de fata, iar din spatele ei apar alte aripi, dar sunt diferite, au aceasi culoare a sângelui nu se aseamănă cu ceva ale demonilor, parca ar fi pline de sclipici, o licărire malefica, continua sa ma urmărească pana ma prinde, ma vad pe mine, omorâtă de acea creatură, și parcă mă privește în ochi acum, sa întors la mine cea adevarata, buzele ei se mișcă dar nu înțeleg. Se apropie de mine, și devine din ce în ce mai clar.

- Nu mai exiști, tot ce ești acum, e adevărul nu mai scapi de mine niciodată. "

Ma trezesc speriată, Eliad e langa mine în pat, pare ca doarme, oare i fi fost un vis urât?

Încerc sa ma mișc, când ceva ma incomodează, ma rog în piceoare, ferindu-ma de lumina dimineți, și ma indrept spre oglindă.

De ce fac asta, de ce ma duc la oglindă, cum am ajuns înapoi în pat?

În oglindă sunt eu, altă eu, eu cea care ma știu, dar parca nu ma recunosc, o pereche de aripi la fel de vișini îmi acoperă spatele, iar ochii mei de o culoare nouă sângerie încep sa ma înțepe lacrimi dulci sărate îmi mângâie buzele dar și suspine. În spatele meu Eliad se apropie incet de mine și ma ia în brate.

- Ce e cu mine? De ce ma simt atat de vulnerabilă? De ce simt ca ma cufunda tot mai mult?

- Totul e bine regina mea, ști asta, ai încredere în mine, te iubesc.

Ma întorc spre el și îl sărut, îl sărut ca și cum el ar fi ancora mea către realitate.

Supusă ție! ||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum