Supusă ție! ||

Adevărul ||

Avertizare nu am corectat nimic, dacă vedeți vreo greșeală, va rog lăsați comentariu pe acel cuvânt.. Mulțumesc spor la citit. :*

Eliad POV

O vad pe Melody cum se îndreaptă spre acea creatură, parca ar fi atrasă de el. Oare e adevărat ce a zis ea a fost promisă lui, de aceea au încercat părinții ei sa o tina ascunsă? Dar ea nu știa, sunt sigur de asta, și părinți ei, dacă ar fi fost adevărat sar fi împotrivit nunți. Ma prind cu forță de ceea ce cred, și sper sa nu ma înșel.

- Melody tip dintr-o dată către ea, iar aceasta se întoarce spre mine speriată, ii vad ochi înlăcrimați ce dau frâu lacrimilor, dar chipul ei rămâne împietrit chiar și în momentul în care cade în genunchi.

Îl strig pe Dorian, și îl rog sa o ducă în siguranță, după care sa se întoarcă.

Nu trec nici cinci minute și el e înapoi, în tot acest timp, am găsit familia ei, și i-am trimis cu unul dintre servitorii de încredere la un conac ascuns din apropiere.

Privesc în jur la vampiri măcelăriți, nu ma mișcă nici măcar puțin imaginea din fata mea, se pare totuși ca toți demoni au plecat,mai puțin el, sta în spatele săli,în cel mai întunecat colt. Sa înțeleg ca acesta a foat un avertisment? Dar nu sunt departe, ii simt, sunt gata sa sară în orice moment la lumina, în cazul în care conducătorul lor e atacat.

- Cred ca esti destul de curios, zice el privindu-mă cu acel chip monstruos.

Ma indrept clocotind de furie spre el.

- Ai stricat ziua nuntii mele cu sufletul meu pereche, zicând ca nu ma pot bucura de eternitatea alături de ea.

- E mai bine sa afli, deoarece din cate știu ea face mâine 18 ani, și va deveni a mea.

Îmi înfig mama în gatul său si îl ridic deasupra pământului, chiar dacă e de aceeași înălțime cu mine,asta nu ma oprește. Chipul sau rămâne neafectat privind în ochi mei, parca provocându-ma.

- Explică. Ii spun printre dinții încleștati.

- Manierele te rog, spune el si îl las jos. A, și cred ca ai vrea sa vorbim într-un loc mai retras, pana la urma sunt destule urechi aici.

Avea dreptate, mai toată lumea era atentă la ce vorbeam noi. Ii fac semn subtil din cap, iar acesta ma urmează pana în biroul meu, ocupând imediat un loc pe fotoliu.

-Spune, zic nerabdator.

Simt cum am maxilarul încleștate de furie,emoție, și cred ca și frica.

- Ea e prințesa demonilor, iar eu Alexander Shadow, printul și viitorul rege, îmi e sortită, sa îmi fie nevastă și sa ducă mai departe sângele regal.

Ma asez la birou, genunchii îmi tremură ca niciodată, nu e posibil ca, cuvintele lui sa fie reale.

- Nu are cum, am văzut-o pe mama ei înainte sa o nasca și pe ea imediat după. E om, spun convins de acest luctu.

- Nu e, acum 18 ani și cinci luni, mai exact când mama noastă avea cinci luni de când era însărcinată cu ea, o boală mortală sa răspândit în întreg regatul demonilor, și printre majoritatea demonilor. Asi fi surprins dacă ai zice ca nu ai auzit de ea.

- Belena! Spun incet ca o șoaptă, dar mai mult ca sigur a auzit.

- Exact, ca sa protejeze și mama și copilul, tata a decis sa o transferam printr-o magie unei muritoare gravide, mama a fost de acord într-un final.

- Nu are cum, atunci ar fi trebuit sa mai aibă o soră, spun eu, simtind cum recapăt încredere și pot sa respir dinou.

- Nu, spune el ferm, transferul era și el unul riscant, asa ca avea nevoie de unde sa își recapete puterile, iar ca și copil de demon, a extras toată viata din celalalt făt, și ia absorbit intru totul corpul, pe scurt la mâncat.