Supusă ție! ||

Discutam

Autor POV

Melody stătea cu capul pe bratul scumpule ei viitor soț, inima ii bătea nebuneste doar fiind lângă el, si i se parea ca acolo este locul ei, mereu. Goi sub cearșafurile albe, Eliad trasa ușor conturul formelor Melodyei, gadiland sanul, pana în vârful sfarcului, apoi coborând pe talie, pana la sold, Melody scoase un ușor geamat de încântare a pielii sale dezmierdate de degete prea perfecte și experte ale lui Eliad.

Melody se ridică spre el ca sa il sărute, Eliad cuprins de uimire, aproape ca uita sa răspundă. Deși nu trecu mult de când își ameliorase flacara pasiuni, Eliad a reaprins-o doar cu o simpla atingere înapoi în Melody. Aceasta nu știa dacă tine de poftele unei gravide dau pur și simplu de dragostea, și nevoia de al avea aproape, dar prefera sa creadă ca sunt amândouă.

Eliad cuprins în sărutul flamand oferit de scumpa lui regină, nici nu observa când aceasta se ridicase deasupra, dar simțise când devenea din ce în ce mai tare sub ea, aproape dureros de tare. Frumusețea din fata lui reusea sa il întărite numai privindu-l, dar mai sa preia controlul într-un asemenea moment, era ca moartea lenta pentru el.

Frumoasa de deasupra lui începea sa facă miscari ușoare de solduri doar pentru a-l duce mai rău în lumea păcatului.

- Melody, de când ai devenit atat de pofticioasa? Și mai ales atat de sadica?

- Dar ce am făcut scumpul meu Eliad?

- Am o limită, și ești pe cale sa o dobori.

Melody sa aplecat deasupra lui, a început sa se joace cu saruturi mici și delicate, în spatele urechea, pe marginea ei, pana pe linia maxilarului, apoi mangaind ușor buzele lui cu ale ei. Deși Eliad încerca să o facă sa mărească ritmul, aceasta se ținea tare. Continuând cu saruturi pe pectoralii acestuia, apoi spre pătrățelele ca de ciocolata. Se ridicase din senin in dreptul lui Eliad cuprinzândul într-un sărut adâncit și flamand. În mai puțin de câteva mili secunde, Melody era sub el, privirea sa albastra se transforma într-una neagra, citind în ea pofta, dar și monstruozitatea ascunsă în el.

- Te-ai jucat cu focul scumpa mea regină, spuse acesta, chiar înainte de a prinde unul dintre sani în mana, strangand ferm, năpustindu-se asupra lui ca animal înfometat. Melody gemu puternic în încăpere, dorindu-și din ce în ce mai multa placere.
Acum era rândul lui Eliad sa facă miscari de dute vino, dar ca și ea, vroia sa o tachineze, sa ii plătească cu aceasi moneda.
Se juca la intrarea ei, înfructandu-se din sani plini și moi ai Melodyei.

- Ahhh Eliad...

- Da. Scumpa mea, spuse el senzual, dar cu o voce de prădător.

Și asa cum era, el era pradatorul iar ea prada lui, una veșnică, deoarece nu avea sa ii dea drumul prea curând. Adora sa o audă, sa știe ca el e singurul care o are, singurul care aude acea voce miroasă, se simtea mândru ca o are, și ca e al lui, inima ei care bate nebuneste în prezenta lui, roseata obrajilor care nu dispăruse nici după atâtea nopți împreună, ea cea inocenta, ea cea seducătoare, ea cea doritoare, doar el o știa întru totul, și doar el o avea.

- Immm...

Singurul sunet scos dintre buzele sale, era indescifrabil, dar el înțelese ca era plăcerea ce o simtea.

- Spune-mi scumpa mea, ce vrei?

- Te vreau pe tine... Ahhhh

- Unde?

- În mine... Mmm.

- Când?

- Acum, suna vocea ei rugătoare, urmata de un alt geamat lung.