Miraculos: Adrien si Marinette

Capitolul 13 -Mutarea-

Perspectiva lui Marinette
"Ce face tatal lui Adrien aici?" ma intreb confuza. Intru in cofetarie si ii vad pe parintii mei intristati.
"Buna, Mama, Papa! Buna ziua domnule Agreste!" spun eu.
,,Buna Marinette. Te las sa vorbesti cu parintii tai." zice Gabriel, fixandu-ma cu o privire serioasa.
  Imediat ce tatal lui Adrien pleaca, parintii mei ma iau in brate si incep sa planga.
,, Mama, Papa ce se intampla?!" strig eu.
,,Ne pare rau iubito. Nu mai avem bani multi. Ne putem intretine cu greu pe noi, asa ca nu vrem ca restul copilariei tale sa fie urate cu noi. L-am rugat pe domnul Agreste sa te ia in casa lui. A fost de acord, si a zis ca ne va ajuta cu bani. Promite-mi ca ne vei suna in fiecare zi!" zice mama printre plansete.
Socata, ii imbratisez pe parintii mei, pupandu-i pe amandoi. O aud pe Nathalie care ma striga sa vin. Le fac cu mana lui Tom si Sabinei, cei mai minunati oameni din viata mea. Urc in limuzina neagra, cu geamuri inchise la culoare. Ii vad pe parintii mei, strangandu-se in brate. Chiar atunci, o lacrima mi se scurge pe obraz. Tikki iese discreta din poseta, si ma fixeaza cu o privire indurerata, apoi ma atinge pe obraz.
_______________________
Marinette ajunge la casa uriasa in care va locui acum."Uhh, deci, acesta e locul pe care il voi numi casa..."
"Marinette, nu iti voi distruge relatia cu Adrien asa ca, am rugat-o pe Nathalie sa te lase sa dormi cu baiatul meu." spune Gabriel, parand putin mai bland.
"M-Multumesc." ingaima Marinette.
  Mari porneste spre camera lui Adrien. Fata bate la usa, incercand sa isi stearga lacrimile, dar acestea continua sa curga. Din inauntru se aude un strigat familiar: ,,Intra!". Marinette deschide usa.