Shh, It's A Secret! [√]

XV. Toronto

- Se pare ca nu se mai opreste... spun in timp ce, aflata la fereastra, privesc strazile mohorate ale New York-ului, colorate de cate un pieton ce isi cauta speriat un loc in care sa se fereasca de stropii mari ai ploii de vara.

- Ce zici? intreaba Matt, intrand in camera cu doua cupe cu inghetata de ciocolata.

Se indreapta spre mine si imi intinde una dintre cupe, afisand un zambet bland.

- Poftim! Iti va face bine.

- Multumesc! ii spun zambindu-i. Parca mi-ai ghicit gandurile! Chiar imi era pofta.

- Eh, stiu eu ce stiu! spune acesta luand o lingurita din inghetata. Si mai am sa iti spun ceva...

- Uhm? Ce este? intreb eu cu gura plina.

- Mai stii cand mergeam noi impreuna cu parintii nostri la bunica aceea bogata din partea mamei, in Toronto?

- Doamna Cecilia, nu? Da, imi amintesc de ea.

- Perfect! Luni mergem sa o vizitam! spune acesta razand.

- Stai! Ce? spun aproape iesindu-mi inghetata din gura.

- Ce ai auzit! imi raspunde chicotind.

- Daca stau sa ma gandesc mai bine, de abia astept sa merg, sa ma trateze ca pe o printesa. spun zambind si savurand inghetata.

- Ce mai printesa! spune Matt razand.

- Ce vrei sa spui cu asta? intreb indreptand lingurita catre el.

- Nimic... raspunde el mutandu-si privirea asupra inghetatei si incepand sa rada.

- Matthew, eu cred ca nu ti-ai luat bataie pe ziua de azi! spun eu incruntata.

- Dar nu am zis nimic...adauga acesta razand.

- Bine... lasa ca vezi tu... spun razand.

In ciuda faptului ca odata am format un cuplu, eu si Matthew ne intelegem acum ca doi cei mai buni prieteni. Si in plus, chiar daca locuim impreuna de 2 luni, nu s-a intamplat nimic intre noi, ba chiar mi-a fost alaturi, m-a incurajat si mi-a dat sfaturi.

- Ce frica imi e! spune acesta strambandu-se.

Ma uit la el cu ura, dupa care ii intorc spatele indreptandu-ma spre usa.

- Unde pleci? intreaba el uimit.

- Nu e treaba ta! ii spun, apoi ma intorc spre el si ii scot limba.

Apuc manerul, deschid usa, si ma indrept spre bucatarie razand. De indata ce intru in camera, expresia fetei mele se schimba radical. Imi pun cupa in chiuveta, dupa care parasesc incaperea si ma indrept spre baie.

Dau drumul apei calde si ma bag sub dus fara a-mi da hainele jos. Apa imi uda corpul acoperit. Simteam ca nu ii mai pot face fata situatiei. Fiecare zi devine din ce in ce mai apasatoare, imi striveste inima si ma facesa imi pierd mintile. Toata aceasta stare pe care o am cand sunt alaturi de Matthew e doar o masca pe care o port in timpul zilei, iar noapte o dau jos si ma intorc la Alice, care sunt cu adevarat.

Au trecut deja 2 luni de cand m-am mutat, dar parca au trecut ani buni. Simt cum ma topesc de dor, simt cum am nevoie de dragostea lui mai ceva ca de aer. Vreau sa il simt langa mine, sa ma protejeze si sa ma iubeasca.

Vorbele mamei parca nu imi mai ies din minte: "Vei sta acolo pana cand il vei uita!"

Dar mama, te-ai gandit ca nu il pot uita? Cat ai de gand sa ma chinui aici?

- Alice! striga Matthew batand cu putere in usa. Ce s-a intamplat? Deschide!!!

Imi dau hainele jos, ies din dus si ma infasor intr-un prosop, dupa care ii deschid usa acestuia.