Dragoste la prima vedere

Capitolul 26 - Vizită surpriză

-Neaţa, copii! Cum aţi dormit? o aud pe mama întrebându-ne, în timp ce ne pune în faţă câte o farfurie plină cu bunătăţi.

-Destul de bine. îi răspunde Angello în locul meu, scutindu-mă de prea multă vorbă la cât de adormită sunt.

-Mulţumim, mama. îi spun şi-o sărut pe obraz.

-Poftă bună! ne spune şi Leo, începând să mâncăm cu toţii.

După ce am terminat deliciosul mic dejun pregătit de mama, ne trântim toţi pe canapeaua din living.

-Lucy, Dave, trebuie să vă spun ceva. ne anunţă mama.

-Sper că este de bine. îi spun şi chiar m-a făcut curioasă.

Oare despre ce ar putea fi vorba?

-De foarte bine chiar. spune şi o văd foarte entuziasmată.

-Spune mamă odată! Deja ne-ai făcut curioşi. îi spune şi Dave, fiind amândoi foarte nerăbdători să aflăm ce are de spus.

-Bine, bine. Deci, astăzi m-a sunat Anne. O mai ştiiţi pe mătuşa Anne, nu?

-Desigur! Este mătuşa noastră preferată. îi spun şi încerc să mi-o amintesc mai bine pe mătuşa Anne, care m-a învăţat să merg pentru prima oară pe tocuri şi cum să mă îmbrac.

Este chiar cea mai tare şi de gaşcă mătuşică din lume.

-Ei bine, mâine o să vină la noi.

-Serios?!

-Da. Mi-a spus că o să stea aici în Italia cam două săptămâni pentru a-şi lansa noua colecţie de haine şi va organiza o prezentare de modă.

-Ce frumos! De abia aştept s-o revăd.

*

A doua zi sar precum arsă de pe canapea când am auzit soneria de la uşă. O deschid şi rămân plăcut surprinsă la vederea fiinţei dragi mie cu părul blond.

-Aaaa! ţipăm amândouă precum două nebune una la cealaltă.

-Lucy! ţipă entuziasmată şi mă îmbrăţişează strâns aproape sufocându-mă.

-Mătuşă Anne! Cât mă bucur să te văd! îi spun când ne desprindem din îmbrăţişare.

-Şi eu mă bucur foarte mult să te văd, Lucy! Ce frumoasă te-ai făcut, scumpo. îmi spune şi mă sărută pe ambii obraji.

Cu toate că mătuşa are peste patruzeci de ani, arată ca de treizeci şi se comportă câteodată precum un copil.

-Mulţumesc! Şi tu ai rămas neschimbată, dar la fel de frumoasă. îi spun sincer şi o invit să intre în casă.

-Ei, dar nu chiar aşa. Am mai îmbătrânit şi eu.

-Da de unde... Arăţi la fel de bine ca ultima dată când ne-am văzut.

-Mulţumesc, frumoasa mea! Dar unde sunt toţi? Doar tu eşti aici?

-Mama şi Leo sunt sus, iar ceilalţi s-au dus la cumpărături, dar o să ajungă imediat.

Mama împreună cu Leo îşi fac şi ei prezenţa, ţinându-se de mână precum doi îndrăgostiţi ce şi sunt. Când o vede pe mătuşa, mama vine în fugă spre noi şi o îmbrăţişează strâns, iar Leo începe să chicotească când vede comportamentul cam copilăresc al mamei.

-Anne, ce dor mi-a fost de tine! Ai rămas chiar neschimbată.

-Şi mie. Nici tu nu te laşi mai prejos, draga mea.