Întâlnirea din Mall*IN CURS DE EDITARE*

Capitolul 25

Oprește mașina la marginea unei păduri, mă întrebăm ce naiba o sa facem la o întâlnire intr-o pădure, omul ăsta e complet nebun... și îmi place mult.

-Nu ai de gând sa mă închizi intr-o camera și sa mă tai în bucatele, apoi sa mă dai animalelor de pe aici, nu? Întreb eu chicotind.

-Hm. Bună idee. O sa încercăm asta, dar alta data, din păcate acum am alt plan, iubito. Mă sărută și pășim pe poteca întunecată, luminata doar de felinarul ce îl luasem din mașină.

Înaintăm și zăresc niște luminte nu foarte puternice, printre frunzele ce erau aproape inexistente.

O cabana mare din lemn masiv era în fata mea. Privesc și rămân socata, nu îmi imaginam o așa zisa prima întâlnire, dar mă bucur ca e aici, doar noi doi, totul e perfect.

-Cum ți se pare? Mă întreabă barbatul ce ma ținea de talie.

-Perfect. Murmur zâmbind. Mulțumesc.

-Și asta nu e tot.

Nu e tot?! Cum adică nu e tot?! După ce m-a speriat aducandu-ma într-o cabana din mijlocul pădurii, acum spune ca nu e tot.

Mă trage în spatele cabanei și acolo văd un foc imens, înconjurat de o mulțime de perini și paturi groase. În mijlocul acestora era o masuta din lemn pe care erau așezate o sticla de șampanie și doua pahare. La rândul lor, acestea erau înconjurate de lumânări micuțe de diferite culori așezate în forma de inimioara. Nu îmi venea sa cred ce vedeam. Unde fusese băiatul ăsta pana acum?!

-Cum ți se pare? Șoptește parcă reținut și neliniștit. Cred ca e cam speriat ca nu o sa îmi placa și dacă e așa înseamnă ca e prost.

-Cum ai putut sa mă aduc aici?! Tip spre el încercând sa îmi abțin hohotele de ras ce vroiau sa iasă.

Mă privea și acum era șocat de-a binelea, iar ochii săi arătau doar tristețe.

-Îmi pare rău. Spune și își întoarce privirea spre foc.

Încep sa rad, iar el mă privește confuz.

-Cum sa crezi ca nu îmi place, Doamne Marco și dacă stătea acasă și ne uitam la un film eram mulțumită. Dar asta? ! Asta e perfect. Ești complet nebun, nu știu de unde ti-au venit toate ideile astea, dar te asigur ca nu îmi vine sa cred ca tu ești atât de romantic. Iar locul acesta e minunat. Nu am cuvinte sa îmi descriu sentimentele.

-Doamne femeie. M-ai speriat. Păcat ca nu îți place actoria, căci sigur ai scoate film bune. Îmi zice Marco râzând. Acum, continua el, e vremea pentru ce am pregătit.

Mă trage de mana spre focul ce ardea intens. Ne așezăm pe paturile pufoase și colorate. Iubitul meu deschide șampania și umple paharele ce tronau in mijlocul măsuței decorate cu trandafiri.

-Pentru iubirea noastră. Spune și îmi înmânează un pahar după care ciocnim.

-Pentru iubirea noastră. Răspund și duc paharul la gura. Mama, ce șampanie. Nu băusem de mult acest alcool.

Mă trage în brațele sale și începe sa se joace în parul meu.

-Mă bucur atât de mult ca te-am cunoscut. II zic sarutandu-l.

-Eu mai mult. Mă contrazice printre săruturi. Zâmbesc mulțumită in sărut după care îl incalec.

-Tu ești nebuna?! Spune el și nu înțelegeam la ce se referă.

-De ce? Întreb confuza și puțin amuzata.

-Cum Dumnezeul meu sa nu porti lenjerie. Nu ca m-ar deranja. Dar dacă te duceam intr-un restaurant? Spune și mă bufnește rasul.

-Pai dacă mă duceai intr-un restaurant nu ai fi știut ca nu port lenjerie. Răspund râzând.

Nu îl las sa mai spună ceva căci îl sărut din nou, speram sa își dea seama ca îl doresc, iar acum, după tot ceea ce îmi pregătise îl doream și mai mult.

Nu realizez când el ajunge în poziția predominanta, dar înțeleg ca și el vrea același lucru ca mine.

Se oprește din sărut și mă ridica stil mireasa după care ne îndreptăm spre cabana.

Deschide ușa cu mine în brațe și o trântește înapoi cu piciorul, după care urcam pe scări. Nu părea așa mare chestiuta asta de afară, dar cred ca începe sa îmi placa din ce în ce mai mult.

-Facem un dus și după continuam? Mă întreabă când mă lasă jos în mijlocul dormitorului.

-Dacă așa vrei, nu am nici o problema. Răspund rânjind pervers.

Mă ajuta sa îmi dau rochia jos și mă analizează din cap pana în picioare. Roșesc și mă îndrept spre baie dar brațul sau puternic mă oprește.

-Așteaptă. Nu am spus ca facem singuri. Imi zice cu un zambet pervers ce ii juca in colturile gurii.

-Ce? intreb putin rusinata.

-Ce Doamne iarta-ma ai iubito? Nu e ca si cu ar fi prima oara.

-Ok.. Astept acolo. Ii raspund razand.

Dupa cea mai lunga si placuta baie din viețulica mea, Marco imi spune sa ma imbrac in tricoul sau cat timp el se duce sa stranga ce e afara, dupa care vom viziona un film. Il ascult ca un copil mic ce sunt si imi termin treburile femeiesti.

Deschid usa baii si cand pasesc peste prag, toata camera era plina de petale de trandafiri si lumanarele colorate.

-Marco?

-Da iubito? Zice el indreptandu-se spre mine. Drace, ce abdomen, nu si-a ales momentul potrivit in care sa nu poatre nimic altceva in-afara de boxeri. Mama lui de barbat sexi.

-Ziceai ca ești afară.

-Doar ziceam. Și înainte sa facem acea minunata baie, mai ziceam ca terminam ce am început afară, ai uitat?

-Nu. Cum as uita ? Întreb eu și încerc a par cât mai credula, căci chiar uitasem.

-Știu ca minți și ca ai uitat.

-Nu îmi mai citi gândurile.

Începem amândoi sa radem, dar nu prea mult căci Marco își izbește buzele de ale mele într-un dans lent.

Mă ridica de la sol și din instinct îmi incolacesc picioarele în jurul abdomenului sau.

Stolul de fluturași își face apariția în stomacel, atunci când își strecoară mâinile sub tricou și îmi mângâie spatele cu pielea sa catifelata. Mii de fiori îmi străbat șină spinării atunci când se așează încet pe patul acoperit de petale roșii.

Îmi da tricoul peste cap și întrerupe sărutul doar atunci când își scoate boxerii.

----------------------------------------------------------------