Strong || H.S. and P.E. Fanfic.

4. Just One Second

~Capitol anterior~
" - Un latte machiatto te rog. " spun scotocindu-mi prin geanta gasind acolo 20 de lire.
"-Un capuccino." spune si Niall. Dupa ce mai vorbim despre chestii neimportante, chelnerul ne aduce cafeaua iar noi o bem linistiti.
~Capitol normal~
Dati drumul la media. Aoleo, deci o iubesc pe tipa aia. #MACYNATOR
Perrie's P.O.V.
"-Şi ce ziceti sa mergem la noi si sa ne uitam la un film ?" spune Louis, eu belindu-mi ochii la propriu.
"-Este.. o idee foarte buna." spun apasat iar Niall se incrunta.
"-E o idee chiar geniala." spune blondul.
"-Stiti ceva? E o idee chiar tare." gura mi-o i-a pe dinainte. M-as plesni daca as fi singura. Sorb si ultima gura din cana si o pun pe masa.
O liniste prea apasatoare s-a lasat, tot ce se aude este Louis sorbind din cafea.

"-Pai, presupun ca ar trebui sa mergem." spun si Louis da afirmativ din cap. Imi pun doua degete in gura si fluier. Mdeaa, asa se striga la chelner "á la Perrie".
"-Nota va rog." spun si el rupe biletelul din caietul mic.
"-Face.. 13 lire." spune repede, eu punand banii pe masa.
"-Pastreaza restul." spun si ma ridic, toti mergand spre iesire.

"-Daca afla mama ca am chiulit din prima zi, fii sigura ca ne sechestreaza in beci." spune Louis razand. Daca stau sa ma gandesc bine, mama chiar ar face asta. Tin minte o data, nu voiam sa ies din cada si m-a dar afara in prosop. Aveam vreo 15 ani si eram batuta in freza pe atunci. Nu ca acum nu as fi, dar pot sa spun ca nu mai sunt atat de aeriana. Jade se duce cu Louis in masina si pleaca iar eu urc cu Niall in masina. Doamne, sper ca Louis sa nu o dezvirgineze atat de repede.
"-Si tu unde ai spus ca stai ? " intreaba blondul de langa mine, eu fiind GPS. Oh doamne. Dupa vreo 20 de minute de mers si de facut pe GPS-ul, Niall a ratat strada si a mers mult prea mult inainte.
"- Da-te jos." ii spun si imi scot centura.
"-Ce? De ce?" spune ca un copil de 10 ani, ma jur.
"-Doar da-te." ii raspund si ma dau repede jos pana nu mai pune inca alte zeci de mii de intrebari. Intr-u final, se da si el jos si ocolesc masina si ajung pe partea dreapta. Trantesc usa fara sa vreau iar Niall se incrunta.
"-Ai grija cu Maya. Este foarte sensibila de la ultimul accident." spune Niall pe un ton serios, apoi radem amandoi. Inchide usa si plecam. Dupa vreo 10 minute de groaza masina se opreste.
"-Shit" spun si ma dau jos. Nu inteleg ce are.
"-Niall! Vino putin!" strig si el se indreapta spre mine.
"-Rabla asta de Honda e dusa." spun zi il bat pe umar. Pai chiar asa e.
"-Pai scuze ca sunt obligat de tata sa o conduc. A fost a strabunicului. IMI TREBUIE O MASINA!" imi zgaltaie umerii in timp ce spune ultima parte.
"-Cand e ziua ta ?" intreb iar el se gandeste cred ca la intrebarea mea handicapata.
"-13 septembrie. De ce?" ma intreaba dar pentru a suta oara, nu-l bag in seama.
"-12 zile..." spun mai mult pentru mine. (A/F in Anglia scoala se incepe pe 1 septebrie pentru cei care nu stiau) Planuiesc o surpriza de neuitat. Masina perfecta.
"-PERRIE!" tipa Niall si imi intorc privirea spre el fara sa vad nimic. Doar tricoul lui. Se arunca peste mine si cadem amandoi pe asfaltul tare. (Ca mai e si asfalt moale, doamne ce porcarii scriu.) O bubuitura ma surzeste la propriu.
"-Stai sub mine. Incearca sa nu-ti iasa nici macar mana afara." sopteste, eu incruntandu-ma. Alte bubuituri se aud si atunci realitatea m-a lovit. Sunt focuri de arma.
"-Niall, de ce se intampla asta? De ce noua ? De ce acum?" incerc sa leg cuvintele ce nu prea au rost in momentul asta.
"-Asculta-ma. O sa numar pana la trei. Cand ajung la tr-" spune dar o bubuitura se aude iar eu tip, el astupandu-mi gura. Doamne, nu vreau sa mor asa. "...numar pana la trei si cand ajung la trei, fugi spre partea stanga a masinii si deschizi ambele usi, si ramai intre ele. Ai inteles ?" spune repede iar tot ce fac e sa dau din cap.
"-1..." spune iar mainile lui se incordeaza foarte mult.
"-2.." spune din nou si se pune in genunchi, aplecat in fata.
"-3!" striga si se da de pe mine. Incerc sa ocolesc masina cat mai repede dar timpul parca incetineste. O ploaie de gloante se arunca peste noi. Acum ori niciodata... Deschid usile si fac exact ce mi-a spus Niall. Dar el ?!
"-NIALL!" tip ca o descreierata si ma uit in jur. Se ascunde dupa stalpul de pe marginea drumului.
"-Ai o arma in torbedou. Incearca sa o iei si tine-o la tine. Daca e nevoie, o folosesti. Ai inteles?" tipa la mine si ochii mei ajung mai mari decat qi unei broaste. Avea o arma in masina. In masina pe care si eu am condus-o. Oh doamne... ma strecor usor in masina si incerc sa deschid torbedoul. Mainile imi tremura atat de tare incat am scapat pistolul. Daca nu o fac acum, nici eu, nici el nu o sa mai vedem ziua de maine. Inainte de a alerga spre Niall, ma asigur ca absolut nimeni nu mai trage. Incep sa alerg de imi ies plamanii afara. Inca vreo cinci metri. Mai am putin. Si cand te gandesti ca in doar o secunda, viata ti se poate schimba in cel mai oribil mod. Sa fii ranit sau cei dragi sa fie raniti. Sau poate mai rau.
Ultimul pas facut. Am reusit. Eu chiar am reusit.
"- Ti-am spus sa stai acolo!" tipa in soapta. Simteam... simteam doar sa-l imbratisez. Si asta am si facut. L-a inceput a fost surprins dar dupa cateva secunde si-a infasurat mainile in jurul meu. Am stat asa cateva minute, dupa care focurile armelor s-au mai potolit.
"-Multumesc." spun si il privesc in ochi. Acel albastru oceanic.. e perfect. Culoarea e perfecta, da culoarea.
"-Hai sa vedem daca putem sa plecam." spune si imi mangaie obrazul. Tremur sub atingerea lui. Cred ca a vazut asta si si-a indepartat mana.
"-Haide." spune si imi apuca mana, alergand spre masina.
"-Stai! Masina nu mai merge." spun, oprindu-ma.
"-Perrie! Niciodata sa nu te mai opresti daca acum cinci minute au fost focuri de arma. Acum haide!" se intoarce spre mine si ma ia de mana. O bubuitura se aude din nou. Ma las la pamant din instinct.
"-Ahhh." geme Niall. Oh doamne.
"-Niall! Esti bine? Okey, uita intrebarea. Unde te doare?" daca nu ma opream acum el nu mai era ranit. E numai vina mea. Soldul lui e plin de sange. Sange care imi pateaza mainile, incercand sa opresc sangerarea.
"-Ia t-telefonul si suna-l pe H-harry." se balbaie si fac ce spune. Ma sterg pe pantaloni si il caut prin buzunare. Intr-un final i-am gasit telefonul si am glisat spre dreapta.
"-Parola." spun, rontaind la o unghie.
"-2684." sopteste iar eu introduc codul repede. Intru la contacte si tastez 'Harry'. Apas pe contactul lui, iqr telefonul incepe sa-si faca treaba. Dupa al doilea bip, a raspuns.
"-Ce vrei Niall?" spune cu o voce morocanoasa, deabia atunci dandu-mi seama ca e bulangiul de la scoala.
"-Sunt Perrie si vino repede. Habar n-am unde dracului suntem dar Niall a fost impuscat." spun totul dintr-o suflare.
"-Stai linistita. Nu pateste nimic." imi da un raspuns de si-l poate baga in fund.
"-A FOST IMPUSCAT SI TU IMI SPUI CA E OK?!" zbier la el si el doar rade.
"-Tu chiar esti bolnav." spun si Niall geme din cauza durerii.
"-Ramai putin la telefon." spun si bag telefonul intre pantaloni si piele. Nu am buzunare, ce? Il apuc pe Niall exact cum am invatat la cursul de prim-ajutor. Il trag pana la masina si las tot aerul sa-mi iasa pe gura. Il ridic pe Niall si il pun pe bancheta din spate. S-a asezat pe spate si am scos telefonul.
"-Acum.. vii ?" intreb dandu-mi parul pe o parte.
"-Liam v-a localizat, venim acum." cum i-au iesit si ultimele cuvinte pe gura, am inchis telefonul. M-am dus in spatele masinii si am deschis portbagajul. Erau numai haine si mi-a luat vreo trei minute sa gasesc gentuta cu trusa de prim-ajutor. O iau si las portbagajul deschis. Ma intorc spre Niall care deabia mai statea in fund.
"-Stai sa iti dau tricoul jos si apoi poti sa te pui pe spate." spun si ii scot tricoul. Il intind pe spate si ii dau pantalonii putin mai jos. Desfac trusa si incep sa-mi fac treaba. Mai intai ii dezinfectez rana, ceea ce stiu ca nu e prea ok. Adica ustura ca naiba. Niall inspira aerul pe gura din cauza durerii.
"-Mai am putin." spun si ii apuc mana cu a mea. Imi continui treaba cu cea dreapta.
"-Scoate glontul." spune scancind de durere.
"- C-ce? Nu am cum sa-l scot. Trebuie sa mergem la spital." ii raspund si isi lasa capul pe spate.
"-Te rog. Promit ca nu ma doare." zambeste fals. Stiu foarte bine cat de tare doare. Matusa Helga a fost impuscata la lucru si nu pot spune ca a fost usor.
"-Incerc. Spune-mi cand sa ma opresc." spun inghitind in sec. Iau penseta din trusa si o dezinfectez. Apoi imi dezinfectez si mainile. Expir zgomotos. Sunt gata. Apas in jurul ranii de mai multe ori, facandu-l pe Niall sa sufere.
"-Inca putin.. " spun si introduc penseta in rana, dupa ce glontul a iesit la suprafata de la apasari. Dupa ce am terminat, i-am cusut rana, apoi am bandajat-o cu grija.
"-Am terminat." spun si ies din masina, inchizand portbagajul si intrand in fata, tragand scaunele in fata. Inchid usile si urc in spate, acum avand loc sa stau intre scaune si bancheta. Inchid usa si ma asej usor langa Niall.
"-Te doare asa de rau?" intreb in timp ce ii mangai mana.
"-Este... suportabil." scoate cuvintele pe gura pentru ca mai apoi o liniste enervanta sa apara.
"-Okey, uite, chiar imi pare foarte rau. Este numai vina mea. Daca nu ma opream ca o proasta nu ai fi fost impuscat. Este numai si numa vina mea. Imi pare rau." spun incercand sa-l imbratisez.
"-Nu e vina ta, okey?" incearca sa-mi ridice moralul dar nu reuseste. Adica serios, chiar e vina mea. Se ridica in fund, mimand o fata plina de durere. Bate cu palma pe bancheta, facandu-mi semn sa ma asez langa el. Fetele noastre se tot apropie. Buzele noastre sunt periculos de aproape. Intr-o secunda buzele noastre s-au contopit. Ne sarutam cu atata pasiune. Nici macar nu stiu daca e corect ce fac. Dupa vreo trei minute ne-am despartit din sarut.
"-Wow..." este tot ce reusesc sa spun.

_____________________________________
Deci lumeeee, stiu ca v-a fost dor de mine asa ca nu negati =)))
Aici e capitolul, mor, mi-a luat asa mult. Capitolul e dedicat lui @RainbowLM . E o pufosenieee ♡
App, v-am pupat, ceau.
NECORECTAT*