Eşti fenomenală! (Finalizată)

11

Ies din clădire și mă îndrept cu pasi saltati către masina. Sunt atât de fericită încât imi vine să tip în gura mare. Mă așez la volan si încep sa rad. Daca m-ar vedea cineva în acest moment, m-ar putea suspecta de nebunie. Nebunie curata.

Pun mana pe telefon si trimit mesaj grup catre mama si tata. "Am luat interviul. M-am angajat. De luni incep!" Ii dau trimitere si apoi incep iarăși sa rad.

Formez numarul de telefon al lui Bogdan. Vreau sa-i spun vestea cea buna. Suna de cateva ori, dar acesta nu raspunde, asa ca inchid, usor dezamagita. Nu apuc sa-mi stric cheful pentru ca mesajul pe care il primesc de la tata, imi da o stare de bine imediata : " Stiam ca il vei lua. stop. Doar esti fata mea! stop. Diseara. stop. Petrecere. stop. Acasa la noi. stop. Cheama fetele. stop"

Cand eram mica, daca ma intreba cineva ce vreau sa ma fac atunci cand voi fi mare, ii raspundeam senin "postarita". Voiam sa trimit telegrame. Asta era visul vietii mele. Asa ca, atunci cand am mai crescut, tata a dezvoltat o noua metoda de trimitere a mesajelor sub forma de telegrama, in speranta ca ma voi plictisi de ele si nu voi mai dori sa ma fac "postarita". Bineinteles ca totul a dat roade, efectul fiind exact cel scontat. M-am plictisit dupa cateva luni, pentru ca trebuia sa scriu si sa citesc dupa fiecare cuvant "stop". Dar, tata continua sa ma necajeasca cu chestia asta si acum, asa ca ori de cate ori imi trimite mesaje, ele sunt sub forma de telegrama.

Asta ma face sa zambesc.

Îmi îndepărtez o suvita din breton, ce-mi cazuse pe obraz si îmi sterg o dara de rimel ce se formase sub ochi. Am incercat ca astazi sa fiu imbracata si machiata cat mai decent, fara sa par aspra, asa ca sunt foarte incantata de rochia mea neagra pana la genunchi si sacoul negru care imi pune in valoare trupul voluptos. Ma face sa par slaba, trebuie sa recunosc. Imi pastrez aceeasi buna dispozitie si pornesc motorul. Nu am chef sa merg acasa, asa ca pornesc spre casa Ralucai. Cand mai am foarte putin pana ajung la ea, telefonul imi bipaie, semn ca am primit un nou mesaj pe facebook. Stiu dinainte sa-l deschid de la cine este, pentru ca doar "el" imi trimite mesaje in ultima vreme. Trag masina pe dreapta si imi scot telefonul din geanta. Citesc mesajul cu voce tare: "Doamna profesoara, ce ati facut la interviu? I-ati dat pe spate? :) "

Na, cum sa va spun, simt asa niste fluturi in stomac si mi se pare ciudat ca un simplu mesaj imi creaza asemenea stare. Sunt euforica pentru ca este prima data cand mi se intampla ca cineva, altcineva in afara parintilor si a prietenilor mei, sa-si faca griji pentru mine.

Tastez repede un mesaj scurt : "I-am terminat. I-am omorat. M-am angajat! :)) "

Recitesc mesajul lui si un zambet idiot mi se fixeaza pe mutra si nici ca se mai vrea plecat. "Doamna profesoara"... ar trebui sa ma obisnuiesc cu acest apelativ. S-ar putea chiar sa-mi placa.

Soneria telefonului ma scoate din starea de visare in care ma aflu. Ma uit la ecran si raspund:

-Am luat interviul, Raluca! M-am angajat, zic inainte ca aceasta sa apuce sa spuna ceva.

-Felicitari draga mea! Ma bucur enorm pentru tine. De aceea te-am sunat, eram curioasa cum a decurs toata treaba.

-A fost foarte bine, directoarea este o tipa super de gasca si foarte deschisa. Cred ca ma voi intelege bine cu ea.

-Auzi, ai treaba? Vrei sa ne vedem la o cafea? ma intreaba Raluca, cu o voce pierduta, de parca ar fi cascat.

-Vin spre tine, de fapt mai am putin si ajung, dar urma sa te sun cand as fi fost in fata.

-A, super. Ma imbrac si mergem la L'incontro?

-Da, iti dau apel cand sunt in fata.

Pornesc motorul masinii si ma incadrez din nou pe carosabil. Traficul nu este aglomerat, dar tot conduc cu grija, fara sa ma grabesc. Cand ajung in fata blocului Ralucai, parchez si opresc motorul. Imi intind putin mainile si apoi cotrobai in geanta dupa telefon. Il scot si imediat incep sa zambesc. Bineinteles ca am primit un nou mesaj de la Sergiu: "Banuiesc ca este ceva normal. Stiam ca il vei lua. Felicitari! xoxo" . Il citesc o data si inca o data, incercand sa descifrez lucrurile din spatele mesajului. O sa credeti ca sunt dusa cu capul, dar eu chiar cred ca in fiecare text de genul, se gaseste o interpretare diferita de cea scrisa. Asa ca incep o analiza pe text, vorba aia: