Mâna omului mort

Capitolul XV

Nico Moreno stătea în faţa monitorului mic, fumând un trabuc cu spatele la uşă. Nu s-a uitat în spatele lui când a intrat Lukas, acesta doar a luat cutia cu trabucuri din faţa lui, de lângă scrumieră şi a îndreptat-o în direcţia Vikingului.

Lukas a refuzat trabucul, aşezându-se pe scaunul de lângă Marele Nico.

- Asta este tipa, huh? a bodogănit Marele Nico, în timp ce ei doi o priveau pe ea şi pe Garcin prin camerele de supraveghere din camera de tortură, ascunse în lustra din mijlocul încăperii.

***

- Ai venit ca să termini treaba, drăguţă? a mormăit Garcin Ratal, holbându-se la Rose cu ochii umflaţi.

Imediat ce Lukas Halstein a ieşit din încăpere, Garcin Ratal devenise din senin optimist. Începuse să o examineze pe Rose de sus până jos. Era ca o căprioară în faţa farurilor unei maşini de când intrase. Nu arăta deloc înfricoşătoare sau sinistră, aşa că ar fi avut o şansă să o îndulcească, păcălind-o să îi dea drumul. Dacă Lukas Halstein avea destulă încredere în aceasta pentru a o lăsa singură în cameră cu el, atunci trebuia să aibe ceva influenţă asupra Vikingului - chiar dacă doar puţină.

- Ştii cine sunt? a întrebat Rose după un moment îndelungat.

Expresia ei era obiectivă, detaşată.

Garcin s-a uitat bine la aceasta. Exista ceva în legătură cu ea care îi dădea impresia că a mai văzut-o undeva sau că o cunoscuse cândva, dar nu mai avea puterea necesară pentru a-şi storci creierii ca să găsească răspunsul. După câteva minute, s-a dat bătut, dând din cap că nu.

- Dacă eşti aici ca să mă omori, drăguţă, atunci dă-i bătaie şi fă-o o dată.

- De ce ai crede că sunt aici să te omor?

- Deoarece dacă nu o faci tu, ştiu că el o va face, a răspuns.

- El? a întrebat Rose, deşi avea o idee destul de bună asupra identităţii acelui el.

- Lukas Halstein, a scuipat numele Vikingului de parcă era ca fierea pe limba sa. Dintr-un motiv necunoscut, el crede că este okay să îmi folosească mâna ca ţintă pentru săgeţi şi faţa ca sac de nisip!

Privirea lui Rose a căzut pe mâinile lui. Avea o rană care arăta foarte urât pe mâna stângă, susţinându-i afirmaţia. Nu ştia ce a făcut Garcin Ratal să atragă atâta furie din partea Vikingului, dar avea o bănuială că ea avea ceva d-aface cu situaţia în care se găsea şobolanul. A alungat acea idee în adâncul minţii sale. Nu era deloc momentul potrivit pentru a se gândi la acţiunile lui Lukas Halstein.

- Îţi aduci aminte de Michael Arrington? a întrebat calmă.

Garcin Ratal a oftat exasperat înainte să îi răspundă.

- Din nou Mich? Ce dracu' a făcut acel nenorocit de această dată? Deja i-am spus domnului Halstein că nu ştiu ce s-a întâmplat cu acel ratat!

Rose şi-a încleştat falca auzind cuvintele oribile ale şobolanului despre tatăl ei, dar şi-a ţinut temperamentul sub control. Mai întâi, avea nevoie de răspunsuri.

- Acel parazit era o scuză jalnică de jucător. A fost o greşeală să îl aduc aici. Este o gaură fără fund unde dispar banii!

Garcin era neobosit în diatriba sa împotriva lui Michael Arrington, bărbatul care, credea el, că l-a băgat în atâtea belele cu Vikingul. Poate Lukas Halstein a trimis-o pe fată să scoată informaţii de la el despre Mich, s-a gândit Garcin.

- Gaură fără fund? a zis Rose printre dinţii încleştaţi.

- Da, o pierdere nelimitată de bani! A câştigat câteva runde la început, dar apoi Dumbo a început să alunece în jos, aşa că mi-am tăiat pierderile. Nu aveam de gând să stau şi să îl privesc pe prostul acele cum avea să fie dat afară din Vegas. Am plecat înainte să mă poată trage după sine, a continuat Garcin, inconştient de furia ce tot creştea a lui Rose. Deci, nu, don'şoară, nu am nici o idee ce s-a întâmplat cu Mich!