Wires Of A Memory ~ Aot Fanfiction ~

Capitolul 16

Am primit un mesaj dar cand sa-l verific am vazut niste flacari in dreapta.

-Opreste!

-Olivia. Ce naiba?

O masina luase foc iar barbatul se tara spre totuar.

-Ma duc sa-l ajut.

- Chem o ambulanta dar Erwin a zis ca e urgent. E legat de Jean.

-Levi! Omul ala poate sa moara si tie iti pasa de asta?

Fata a sarit speriata din masina si a inceput sa fuga.

Mi-am deschis repede telefonul si am citit mesajul.

-Orice ati face nu coborati din masina. Un grup FBI e in fata sediului. Jean a evadat si va cauta. Mai bine zis 'o' cauta.

Nici nu am mai zis ceva. Am inceput sa fug si sa urlu dupa ea. Ea s-a intors spre mine cu un zambet ingrijorat.

Parca timpul s-a oprit.

Parul ii zbura prin aer ravasit de vant iar un mic zambet nevinovat i-a acoperit fata.

Olivia s-a prabusit la pamant iar eu am simtit cum sunt intepat in gat. O mica sageata cu tranchilizant a reusit sa ma doboare in cel mai scurt timp.

Mama. Primii mei pasi, primia mea zi de scoala alaturi de ei..de primii mei prieteni care au fost mereu aici pentru mine,zilele mele de nastere..fiecare cadou in parte.. Aparitia lui tata ,moartea lor. Totul era atat de dur pentru un om ca mine,pentru un copil. Dar s-a ajuns aici. Prima zi de lucru. Prima intalnire cu Erwin si Hanji, ziua in care am cunoscut-o pe Olivia,momentul in care am tinut-o in brate prima data,buzele ei..

Imi deschid ochii dupa care ma uit in sus. Jean mi-a turnat o galeata de apa in apa.

-Unde e Olivia?

-Buna si tie Levi. Mare pacoste ti-ai gasit.

-Te referi la tine.

-Haha,desteptule. Nu. Olivia a reusit sa-mi bata unii baieti si aproape a reusit sa cheme ajutor. Ce pacat ,nu?

Barbatul a aruncat ,cam pe la jumatate de metru de mine, o mana de femeie. Mi-am aplecat capul dupa care am simtit cum o lacrima mi se prelinge pe obraz.

-Mare pacat.