Wires Of A Memory ~ Aot Fanfiction ~

Capitolul 2

Am luat o gura din ceaiul adus si am inceput sa tusesc.

-Ceai?

-Da.

-Aminteste-mi sa-ti fac eu unul.

-Iti place ceaiul?

-Mai mult ca punctualitatea.

Am lasat paharul pe biroul lui Hanji si am inceput sa inaintez .

-Wow. E ceva atunci.

-Olivia.

-Buna Armin.

L-am imbratisat in fuga si el mi-a zambit. Mi-a pus un bilet in buzunar si a dat sa plece.Am zambit sters prinzandu-l de maneca.

-Fugi.

-Mersi Armin si scuze.

Am fugit spre iesire si m-am indreptat spre masina mea. Cand sa inaintez un brat m-a apucat de umar si m-a tras in directia opusa.

-Masina mea azi.

-Bine.am zis eu invinsa.

Am pornit spre casa ambasadorului. Tot drumul mi-am facut planuri in cap. Pana nu aflu niste informatii mai puternice nu imi pot alege teoria.

Iesind din masina mi-am aranjat uniforma. O jacheta cu emblema sectorului , o camasa si pantaloni albi. Regulile..Nici la 22 ani nu scap de vestimentatia obligatorie.

-Numele?

-Jean Kirstein.

-Erwin a gasit ceva.

-Arata-mi.

I-am intins telefonul si el a ramas confuz.

-Cred ca ai avut dreptate.

Am batut la usa respectuos. Politia patrula prin gradina ambasadorului cautand probe. Deci o sa fie un caz comun? Stiu. Politia normal cu politia speciala. Care e diferenta? Politia normala se ocupa de cazurile normale, noi suntem mana in muna cu F.B.I-ul. Noi suntam chemati la cele mai grele cazuri. Extrem de putine persoane stiu de existenta noastra, Wings Of Freedom.

Dupa inca cateva secunde usa s-a deschis. Un barbat destul de inalt, parul in doua tonuri de maro, cu ochii caprui. A zambit sters si ne-a facut loc sa ne asezam.

-Buna Jean.

-Levi. Tanara domnisoara?

Mi-am privit insistent colegul in asteptarea unui raspuns. Se cunosc?

-Olivia.spus eu sec.

-Incantat. Cafea?

-Ceai.am spus la unison cu Levi.

Domnul a zambit dand din cap respectuos iar in cateva minute s-a intors cu 2 cani de ceai si una de cafea.

-Deci. Ar cam fi timpul sa incepem.

-Desigur.

-Ati avut sau aveti dusmani?

-Nu cred. Avand in vedere noua mea functie este probabil. Nu cunosc pe nimeni care mi-ar putea ..huh..face asta.

In timp ce Levi il interoga pe barbat eu ma plimbam prin camera. Am vazut o poza cu el si sotia acestuia. Nu stiu daca mi se pare dar este un zambet fals.

Am primit un mesaj de la Erwin. Cazul se pare ca a luat o alta intorsatura.

-Bautura preferata a sotiei?spun eu nepasatoare.

-Nu cred ca are rost.

-Nu e nicio problema. Ceai cu jumatate de mar in el. O combinatie ciudata dar asta ii placea. Cand era nelinistita isi punea si un strop de rom.

-Multumesc.Inca ceva. Sunteti casatoriti de 8 ani. Nu va gandeati la un copil?

-N..nu..adica da..dar..nu..nu eram pregatiti. Sa va aduc inca o cana?

-Nu multumim. Ne cerem scuze pentru deranj.

Jean se uita la mine destul de ciudat.

-Stati linistiti. Sper sa prindeti vinovatul. Olivia,sper sa ne mai vedem.

Am mers in pas grabit spre masina si am scos mica proba de ceai din buzunar.

-Tch, nici nu incepusem interogatoriul. Ce e in capul tau?

-Domnule Levi Ackerman. In timp ce tu interogai 'martorul' eu luam o monstra din ceai si imi verificam telefonul. Erwin ne-a anuntat ca autopsia a fost facuta. Nu a murit nici injunghiata,nici inecata.

-Ce?Cum e posibil?

-A fost torturata in timp ce otrava si-a facut efectul.

-Otravita?