Destin forjat de Stele.

Alecsandre.

— Nu?
— Nu...

— Asta ce vrea sa insemne? O intreb, iar inima ei bate mai tare. I-o simt pe sub tricou.
Iar se agita. Iar nu vorbeste.
Oftez. Nu am idee ce i se intamplat sau ce s-a intamplat, ce i-a facut nenorocitul ala de Grady sau de ce e goală pe jumate', dar chiar daca vreau sa stiu Ava nu ma prea ajuta sa aflu. Ce mi-a zis mai devreme a crescut pulsul in mine si cat ca nu am reusit sa leg nimic, comportamentul ei imi da de inteles ca ce i-a facut Grady a durut-o.
— Avaline nu-ti fac nimic! O mai asigur inca o data, dar nu vorbeste.
Grady o sa plateasa pentru ca s-a atins de arma mea.

O iau val vartej pe usa spre camera lui Grady de la etaj, pasii mei sunt grei pe podeaua rece iar soldatii de pe hol intorc speriatii capul dupa adierea de vant pe care o las in spate. Il omor pe Grady!
In fata usii lui apas pe clanta, era incuiat. Trag doua gloante in broasca usii iar aceasta se sparge. Grady e in patul lui imens si scump, iar pe fundal ruleaza un film porno.
— Oh, Alec! Cum a fost in Melbori? Imi zice cand ma observa.
         Ii trag un glont un umar. Incepe sa tipe si sa injure prin dinti, sa turbeze.
— Ce dracu' nenorocitule!
— Ce dracu' i-ai facut lui Avaline? Sper ca vocea imi suna la fel de nervoasa precum sunt de fapt pentru ca daca nenorocitul asta incearca sa ma i-a la misto il omor dea binelea!
— Oh, inteleg... Alec! Tarfa e nebuna! Te minte! E dusa cu capul. De la azil ai luat-o ai uitat?
         Ii trag un glont si in celalalt umar. Aceeasi reactie.
— Mai pune-ti inca o data mainile pe ce imi apartine si jur pe Morrana ca te las fara abilitatea de a mai face vreodata sex!
         Ies din camera la fel de imprevizibil precum am si venit, dar cumva mai furios decat am intrat.

— N-o baga pe maica-ta in asta! Il aud cum tipa, dar sunt prea departe deja si n-am timp de el.
         Avaline e inca jumate' goala in camera aia si e frig la parter.

**

— In 20 de minute camera de langa biroul meu central e amenajata cu orice are nevoie o fata de 19 ani. Ii zic asistentului meu, Leon, si altor 10 soldati din apropiere. Cat despre haine, luati tot ce-i mai scump. Are nevoie de 150 de rochii de gala. Doua sute de rochii obisnuite, si alte doua sute de rochii de vara. Restul hainelor nu conteaza atata timp cat fiecare depasesc macar 300 de dolarii. Clar?

— Da, domnule.

— Oh, Leon, inca ceva.

— Da, domnule?

— Lenjeria ei intima. Fiecare sa depaseasca 1000 de dolarii.
         Pe fata mi se asterne un ranjet doar cand ma gandesc la cum ar arata fata asta purtand lenjerie deochiata, dar dupa realizez... Avaline nu ar purta asa ceva.

— Sa nu fie deochiata. Lenjerie normala. Sti tu, normala.

— Da, domnule.