Capitolul 8:Descoperirea sinistră

52 10 4
                                    

Peisajul era liniștit în urmatoarea  dimineață , iar soarele începea să se înalțe pe cerul senin. Un trecător cu bicicleta, se apropia de malul lacului cu o sete intensă.
Opri bicicleta lângă un copac bătrân, alungându-și oboseala după o plimbare lungă. Se lăsă pe spate, privind reflectarea soarelui pe suprafața liniștită a apei. Gândul la o înghițitură răcoritoare îi făcu gura să-i înseteze și, fără a sta prea mult pe gânduri, se aplecă deasupra lacului și își apropie mâna de apa tulbure.

Pe măsură ce apa ajungea la buzele lui, el simți imediat un gust amar și metalic, similar cu cel al sângelui. Gustul era atât de intens și derutant, încât își retrase rapid mâna și se șterse pe față, încercând să îndepărteze senzația neplăcută. Cu toate acestea, gustul de sânge persista în gura sa, paralizându-l de spaimă.

Trecând peste uluirea inițială,se ridică în picioare și privi în jur pentru a găsi sursa acestui gust îngrozitor. În zare, la câțiva kilometri distanță, observă conturul întunecat al unui trup neînsuflețit. Inima îi bătu sălbatic în piept, iar o stare de greață și disconfort îl cuprinse. Sângele îi pulsă în urechi, iar fiecare fibră a corpului îi spunea că acest trup fără viață era conectat în mod ciudat la gustul acru pe care-l simțise în apa lacului.

Cu inima zbătându-i-se în piept, se gândi că ar fi trebuit să solicite ajutor imediat sau să alerteze autoritățile.
Tulburat și cuprins de frică, scoase telefonul mobil din buzunar și formă numărul de urgență al poliției locale. Inima îi bătea sălbatic în piept, iar vocea sa era tremurătoare când un operator răspunse în cele din urmă apelului.

-911, care este urgența dumneavoastră?

Omul înghiți în sec și începu să povestească în grabă întreaga experiență, inclusiv descoperirea trupului neînsuflețit și gustul de sânge pe care-l simțise în apa lacului. Operatorul îl calma și îi spuse că o echipă de poliție avea să fie trimisă imediat la locația respectivă.

După câteva minute tensionate, sirenele mașinilor de poliție începură să se audă în depărtare. O mașină de poliție se opri în apropiere, iar doi detectivi coborâră grăbiți, purtând echipamentul lor de protecție și având la ei truse de investigație.Detectivii observară trupul neînsuflețit și imediat încercuiră zona cu banda galbenă, pentru a marca locul ca fiind o potențială scenă de crimă.
-Off, domne, simt că-mi pierd mințile. Două crime la rând într-un interval atât de scurt. E absolut îngrozitor.
-Da, știu exact cum te simți. Nici eu nu pot dormi nopțile și stau cu mintea doar în hârtii și investigații. Și acum, o altă crimă de dimineață. La naiba!
-Uită-te la modul în care această victimă a fost abandonată aici, la fel ca cea anterioară. Aceeași brutalitate și lipsă de respect față de viața umană.
-Trebuie să găsim un indiciu, o pistă care să ne conducă către criminal. Nu putem lăsa această serie de crime să continue. Locuitorii din oraș sunt speriați și au nevoie de liniște și siguranță.

Detectivii au continuat sa analizeze scena crimei in cautarea unei probe sau a unei amprente.Detectivii au continuat să analizeze cu atenție scena crimei,in cautarea unei probe sau a unei amprente.
-E incredibil. Nicio probă, nicio amprentă, nimic. Cum putem să rezolvăm acest caz fără niciun indiciu solid?
-Pare că acest criminal în serie știe exact cum să evite orice urmă. Este extrem de abil sau avem de-a face cu ceva mai sinistru?
Detectivii au continuat să analizeze cu atenție scena crimei, meticulos încercând să găsească orice urmă sau indiciu care să le ofere o direcție în investigație.În timp ce detectivii continuau să investigheze,în apropiere se adunau reporteri și jurnaliști, atrași de senzaționalul caz al criminalului în serie. Cu aparate foto și camere video în mână, aceștia încercau să surprindă fiecare detaliu al scenei crimei pentru a ilustra ulterior articolele și reportajele lor.
___________________________________________

||Ranile tacerii||-𝐌𝐢𝐧𝐬𝐮𝐧𝐠Where stories live. Discover now