MY LIFE : POVESTEA VIEȚII MELE (Volumul 1)

Capitolul 51

#MYLIFE POVESTEA VIEȚII MELE

51

Mary: Ia spune, în mintea ta nebuna, ce s-a întâmplat?
D:Eram la spital, Chris a plecat din camera iar tu ai început sa îmi vorbești, mi-ai spus ca merit viata care o am și..
M: Doamne, ești nebuna... Asta se întâmplă în mintea ta. CHRIS, nu o lasă să facă ceva rău, tu ști bine ca nu e în toate mințile.

Se uita nedumerit la ei, nu știa ce sa creadă, lucru care m-a enervat enorm de mult..
Am luat bisturiul in mana, dar în acel timp m-a apucat de mana, mi-a dat o palma iar eu am căzut la pământ.

D: Ce? Dai in mine?
C: Ai probleme, încetează.

Logic ca nu aveam cum sa încetez eu știam mai bine ce se întâmplă, eu sunt singura care știe adevărul chiar dacă el nu ma susține, nu mă crede..

C:iartă ma dar nu mai suport, nu mai pot, dacă asta e finalul, atunci sa fie finalul...

A luat un cuțit de pe masa, am simțit o căldură in partea inimii, sângele țâșnește, în jurul meu se face o balta de sânge, trupul îmi este blocat, respirația e din ce în ce mai grea, simt, moartea miroase in jurul meu, sunt ultimele momente ale vieții mele, cu ochii abia deschiși, îl vad pe Chris cum ii dezleagă pe amândoi, apoi vine lângă mine, se uita în ochii mei, ma mângâie pe par...

C:Iartă mea, te iubesc mai presus ca viata mea, nu iti face griji, te voi urma imediat iubire, acolo in ceruri o sa fim împreună, suntem destinați sa fim împreună, pentru totdeauna...

Il aud din ce în ce mai încet, îl urmăresc cu privirea, scoate din buzunar un pistol, ma săruta de câteva ori începe și plânge și îmi cere iertare, după câteva secunde apasă tragaciul, cade peste mine, efectiv și-a zburat creierii, sângele lui se amesteca cu al meu, nu, nu pot sa cred ca a făcut asta, ucisa de iubire, de persoana care îmi este dea mai draga, lacrimile îmi curg, durerea devine insuportabila, doamne când am ajuns aici? Dacă l-aș fi ascultat as fi avut o viata normala, plina de iubire, a renunțat la partea rea, a vrut sa fim împreună... Mă uit spre tavan, îmi vine sa tip dar nu am glas, rămân fără respirație, ma blochez..  Sufletul meu se pregătește sa părăsească trupul murdar pe care l-am creat... Vad o lumina alba, ma ridic, dar cum? Trupul îmi este așezat, sufletul mi se ridica, ma îndrept spre lumina alba, atât de puternica luminata, e o scara alba, mare, vreau sa urc scările dar parca nu pot, îmi este interzis, în partea opusa vad un fel de castel închis, decorat ca cele din filme pentru halloween, inima ma trage sa ma duc acolo, sunt oare între porțile iadului și a raiului? Merit orice ma așteaptă, am făcut atât de mult rău, oriunde ma duc, e soarta mea.... Am închis ochii și am implorat iertare....

Mama: Trezește-te leneso! Întârzii la facultate!

Rămân fără respirație, simt mana mamei rece ce ma trage de umăr ...

D: Ce..  Ce s-a întâmplat?
M: Cum ce s-a întâmplat? E timpul sa te duci la facultate, prima ta zi, sunt atât de incantata!
D: Facultate? Am renunțat cu mulți ani în urma.
M: Ai febra? Off, încă ești răcită, uite ce greu respiri, hai sus, iti fac repede o supa fierbinte.

Ma ridic din pat, nu înțeleg nimic, ma uit în oglinda în timp ce sa ma spal pe fata, am trăsături atât de fine, par atât de tânără...  Ce naiba? Ce s-a întâmplat?
Cobor după mama la bucătărie, casa părea aceasi care era cu ani în urma fără nici o modificare,...

D: Unde e Chris? A murit..?
M:Cum? De ce sa moara?
D: S-a împușcat, m-a înjunghiat...
M:o, ai avut un coșmar?

Ma duc înapoi în baie, ma dezbrac, observ ca nu am nici o urma, nici o cicatrice... Nu reușesc sa înțeleg, fără sa ma încalț, fug desculță către casa lui Chris. Bat la ușă insistent până când el îmi deschide ușa

C:Esti bine?

Am sărit în brațele lui, l-am sărutat, i-am spus ca îl iert pentru tot.

C:ma ierți pentru ce?

Stai puțin .. E tânăr.... Nu reușesc sa înțeleg absolut nimic , ce se întâmplă?

In spatele lui vad o fata, nu știu cine e, nu am mai văzut-o în viata mea, vine la ușă lângă Chris și îl ia de mana..

D: Cine,.. Cine e fata asta?
C: Iubita mea? Dar ce ai, pari palida.

In spate vad o mașină, întorc capu, este Mari , lângă ea este și RON...
D:Îmi spune cineva ce dracu se întâmplă?
M:Te pregătești sa mergem la facultate?

Privirea mea era ațintita spre RON, cum era posibil sa fie aici, când eu l-am omorât cu mana mea?? Simt ca mi se taie respirația... Picioarele le simt foarte reci pentru ca sunt desculță.

Ron:Mergi? Te pregătești sau ce faci?
D: Dar...
Ron:Hai iubire, pregătește te, întârziem.

Iubire?? Ce naiba? Ma îndrept spre casa, Chris ma urmărește, tipa aia se uita ciudat după mine, Mari și RON coboară din mașină, întra în casa, sunt serviți de mama cu niște prăjituri, eu ma duc la baie, ma spal pe fata..  Vorbesc cu mine însumi...

D: Ce e asta? De ce nu reușesc sa înțeleg nimic? RON îmi spune iubire, Chris e cu alta, toți vor la facultate, toți suntem tineri, doar.. Doamne, am avut un vis, un vis atât de real... Nimic din toate nu s-a întâmplat... Asta e realitatea sau acum visez?? Ma pregătesc lent pentru facultate... Toată ziua a fost normala, e ca și cum viata mea era de la capăt... Atât de ciudat a fost visul încât l-am confundat cu realitatea? Ma simt atât de pierduta...Care este My Life?