MY LIFE : POVESTEA VIEȚII MELE (Volumul 1)

Capitolul 35

#MYLIFE POVESTEA VIEȚII MELE

35

Nu pot sa cred ca am fost capabil sa iti fac atât rău... Acum ca eu nu mai sunt lângă tine, vei putea fi fericită, o sa realizezi căde fapt nu ma iubești, te-am obligat sa crezi ca ma iubești, ne minteam amândoi...

Ma uit la telefon, rămân blocata și îl țin strâns, strâns, ma abțin sa mai vărs vreo lacrimă, nimeni nu merita lacrimile mele, ma dau jos din pat, ma aranjez și îl sun pe RON sa stabilim acea întâlnire. 'Vrei sa fiu fericita Chris? Ai sa vezi cât de fericită voi fi în modul meu, nu cum vrei tu.'
Ma întâlnesc cu Ron în fata mall-ului, ma ia în brate și ma săruta pe obraz.

R: Esti absolut superbă, mi-a fost asa dor de tine.
D: Hmm și mie de tine. Hai sa mâncăm ceva.
R: ok..

Fericita zici Chris? O sa îmi plătești pentru tot, mi-ai distrus viata apoi m-ai abandonat, puteai sa iti vezi de treaba ta și sa ma lași sa fiu fericita cu RON atunci când trebuia.

R: Ce e cu tine? Te vad.. Ciudata?
D: Am decis sa ma schimb, spune-mi, ce îți dorești de la viata?
R: Sa fiu fericit, sănătos..
D: Eu îmi doresc bani, mulți bani, dar sa ii fac singura.
R: Putem începe o afacere.
D: Exact, la asta ma gândeam și eu  spre exemplu cu drogurile, se fac bani frumoși.
R:Dee, ești nebuna?
D: Tu nu ești nebun? Ce cauți acum cu mine după câte ți-am făcut?
R: Te iubesc, e normal sa fiu lângă tine.
D: Și pe Jeniffer? De ce nu ai fost lângă ea? Și pe ea o iubeai și totuși nu ai putut trece peste.
R: Cu ea a fost altceva, cu ea nu m-am putut simți eu, nu a fost atracția aia care i simt între noi, iar noi avem o legătură, puteam fi părinți acum.
D: Nu, copilul ala era a lui Chris.
R:poftim? Mama ta mi-a zis ca era al meu.
D: Era a lui, copilul nu l-am pierdut, mi-au făcut avort fără voia mea, mama mea e vinovata de tot, a spus ca nu vrea un copil dintr-o bestie, ca răzbunare i-am spus ca tu erau tatăl copilului.
R: Ce mai ascunzi? Nu cred ca te cunosc, nu știu dacă te-am cunoscut vreodată?
D:Eu nu te am mințit niciodată, mereu ți-am spus adevărul, am mințit pe alto, dar pe tine nu, puteam și acum sa tac și sa nu spun nimic.

Se uita în ochii mei, eram dura, mult prea dura fata de ceea ce cunoscuse el.

R: Ce vom face? Ce simți? De ce ești cu mine? Vreau răspunsuri simple și directe, tu vrei sa fi cu mine?
D: Dar tu vrei?
R: Dacă nu vroiam nu iti mai puneam aceasta întrebare, nu?
D: Da vreau, dar nu o sa vrei tu, pentru ca eu nu voi mai fi ceva am fost, am niște bani, o sa îmi închiriez un apartament, nu vreau sa mai stau cu părinții mei, de când am venit acasă, nu știu dacă am văzut-o pe mama mai mult de 5min in fata ochilor, o iubesc dar o și urăsc, apoi vreau sa ma implic in afaceri , în special începe cu droguri, Chris a făcut 150.000 de euro la un singur transport, a și știi cine mai era implicată? Jen, știai?
R: Nu știam, dar mereu m am întrebat de unde are bani pt ca familia ei nu este una avută.
D: Ei bine ai aflat acum, tu mai vrei sa fi cu mine?
R: Doar dacă ma lași sa ma mut cu tine.

I-am zâmbit, mi-a zâmbit, ne-am sărutat cu foc și l-am muscat de buza.

R:Hmm, îmi dai focuri.
D:hmm, îmi place.
R:Cand ne mutam?
D: pai sa începem de acum sa cautam casa.

Ne-am dus la o agenție, am avut câteva vizionari, într-un final am ales un apartament cu doua camere, în zona Universității, mobilat, lux, vedere spre Intercontinental, aproape de Centru vechi, zona perfecta pentru niște tineri ce aveau sa își înceapă viata, din nou, evident ca m-am certat cu ai mei părinți dar puțin îmi pasa.

După câteva zile am sunat-o pe Jen, i-am spus ca vreau sa vina la mine acasă.

J: Deci aici stai cu Ron.
D: Exact, dorința lui Chris, nu? Sa fiu fericită...
J: Da, mi-a explicat, nu îl pot înțelege, avea o șansă de evadare perfectă, s-a schimbat enorm  nu îl mai recunosc.
D: Încă ai sentimente pentru RON?
J: N-am avut niciodată sentimente pentru RON, a fost doar o ambiție de a mea.
D:Încă o ai?
J: Stai linistita, mai bine îmi spui de ce m-ai chemat, nu cred ca te interesează pe tine ce simt eu.
D: Corect, vreau sa ma implici în afacerile tale. Vreau bani.
J:poftim?
D: tu și Chris va ocupați de ceva cu drogurile, vreau și eu.
J: Esti nebuna? Pentru asta m-ai chemat aici?
D: Sa înțeleg ca nu vrei?

S-a uitat la mine foarte mirata, s-a ridicat de pe scaun și a plecat fără sa se uite înapoi sau sa spună ceva. Bun, plan eșuat, nu m-am gândit ca Jen ar putea sa ma refuze, ce voi face mai departe? Cum sa întru în aceasta lume? Îmi fac comanda la un taxi și ma duc la apartamentul unde fusesem ținută de Chris, observ ca usa este inchisa, înseamnă că cineva vine aici din când în când sau locuiește aici, oare al cui este apartamentul asta? Cobor jos, ma uit spre geamul apartamentului și vad ca este cineva în casă, urc înapoi și bat la ușă insistent, într-un final cineva îmi deschide ușa. O femeie măruntă, nearanjată și murdara pe față.

D: Bună, eu sunt...
Femeia: Știu cine ești, eu sunt Lucia.
D: Tu locuiești aici?
L: Da, aici locuiesc, tu ce cauți aici?
D: Vroiam sa vad dacă e cineva aici.
L:Dacă ai nevoie de apartament îl pot elibera mâine.
D: Nu, dar spune mi te rog, de unde ma ști? Iar Chris? Îl cunoști?
L: Chris? Nu ți-a spus niciodată despre mine?
D:Daca te întreb, clar ca nu mi-a spus, nu?
L: Dacă el nu ți-a spus  nici eu nu iti pot spune. Îmi pare rău..

Oare cine mai e și asta??