11 Septembrie 2017, Y/N pov:
*În jurnal, 07:02 dimineața*
Astăzi este prima zi la facultate. Sper ca totul să meargă bine, am muncit din greu să ajung la facultatea asta. Nu-mi rămâne decât să fac o impresie bună profesorilor și să mă descurc la cursuri. M-am trezit foarte devreme pentru a mă pregăti, dar sincer nu avea rost, nu e ca și cum merg la vreun interviu. Dar hei, măcar am avut timp să scriu în jurnal. Norocul meu că nu stau departe de facultate, 4 kilometri se fac cât ai zice pește. Ok, ar cam trebui să plec spre bus. Pe mai târziu jurnale!
*Încheiere jurnal* Autor pov:
Y/N nu avea prieteni, abia ce s-a mutat. Iar în România era la fel, ea era mereu fata tăcută care își vedea de treaba ei. După școală Y/N vine acasă fericită.
*În jurnal, ora 14:21* Y/N pov:
Wow, facultatea e super! Toată lumea a fost super de treabă cu mine iar profesorii sunt minunați, parcă aș trăi un vis. Îi mulțumesc mult lui Dumnezeu că m-a ajutat atât de mult. Ce e ciudat e că sunt singura străină din toată școala. Am auzit că coreea e plină de străini, dar se pare că nu și în cazul meu. Pun pariu că dacă mergeam în Seul aveam parte de o juma de clasă de străini. Oricum, facultatea asta e foarte bună, am auzit că din ea au ieșit cei mai buni doctori de inimă din coreea. Prefer mai mult Daegu, e liniștit și foarte frumos! Mă bucur mult că totul merge bine.
*Încheiere jurnal* Y/N pov:
Y/N: Bun, e timpul să fac cumpărături. Nu am niciun caiet și am atâtea materii noi. Abia aștept să-mi încep cariera spre a fi cardiolog.
M-am schimbat, mi-am luat o geantă, portofelul și am plecat spre Lotte Department Store Daegu. Ajunsă acolo am intrat și am mers fix spre partea cu rechizite.
Y/N: Vocabular medical, caiet de anatomie, caiet de biochimie, biofizica, farmacologie...perfect! Le am pe toate.
M-am dus spre casa de marcat cu coșul plin, am pus produsele pe bandă și am așteptat să fie scanate de către chipeșul casier.
Y/N în gând: Vai, de ce lucrează un tip așa drăguț într-un așa loc, ar putea fi un model de succe-
Casierul: 30.775 woni, cash sau card?
Y/N: Cash
Autor POV:
Y/N a plătit și s-a îndreptat spre stația de bus, își dorea să mai stea în oraș, dar nu putea din cauza pleselor grele. În bus stătea gânditoare pe un scaun când i-a venit o super idee. Ajunsă acasă și-a lăsat plesele lângă birou și și-a pus minunata idee în plan. S-a pus la birou, și-a deschis laptopul și s-a logat pe contul ei de Facebook pentru a-și putea suna părinți pe video.
*Apelul video a început*
Mama lui Y/N: Scumpo! Ce mai faci, cum a fost azi la facultate?
Y/N: Bună mamă! A fost super! Totul este mai bine decât mi-am imaginat.
Tata lui Y/N: Ne bucurăm mult scumpo, chiar acum îi spuneam mamei tale că ar trebui să te sunăm, dar uite că ne-ai sunat tu!
Mama lui Y/N: Da chiar așa este! Să știi că dacă ai nevoie de ceva ne poți suna oricând, vrem să-ți fie bine!
Y/N: Ar fi ceva de care aș avea mare nevoie acum....
Tata lui Y/N: Să ghicesc, un iubit? *Părinți lui Y/N bufnesc în râs*
Y/N: Of tati nu fii așa! Știi că am venit aici pentru a-mi creea o carieră, nu am nevoie de iubit!
Tata lui Y/N: Eh da, totuși ți-ar prinde bine un iubit! *face cu ochiul*
Mama lui Y/N: Bine bine gata dragă, lasă fata să ne spună de ce are nevoie!
Y/N: Păi, azi când eram pe bus m-am gândit că ar fi bine să am un scuter. Așa mă pot deplasa și eu singură fară să trebuiască să aștept cinci ani după altcineva să ajungă după mine și nu mai trebuie să plătesc bilet pentru fircare călătorie!
Mama lui Y/N: Hmmm, ce zici tati? Îi luăm un scuter?
Tata lui Y/N: Să știi că nu e o idee rea! Mai ales că ai permis, trebuie să îl folosești și tu la ceva, nu? Trimite-ne modelul și îl vom comanda la adresa ta.
Mama lui Y/N: Dar stai, unde îl vei ține? Doar nu-l vei parca in apartament!
Y/N: Nu fi naivă mami! Blocul meu are o parcare subterană pentru toți locuitori!
Mama lui Y/N: E perfect atunci!
Y/N: O să vă trimit mai diseară modelul, vă pup!
Părinți lui Y/N: Și noi te pupăm! Pa scumpo!
*Apelul video s-a încheiat*
Y/N a închis apelul cu bucurie, după care a început să își desfacă cumpărăturile. Și-a lipit etichete cu numele, clasa, materia pe toate caietele, și-a sortat cărțiile, și-a organizat fiecare rechizită, și-a făcut un orar pe care l-a lipit pe perete, iar într-un final și-a făcut ghiozdanul pentru ziua de mâine.
Y/N a luat busul în drum spre un restaurant faimos din Daegu, restaurantul Poonawala. Ea a auzit că sunt multe delicateste la acel restaurant. Ajunsă acolo și-a comandat meniul zilei și un minunat desert. A făcut poza la mâncare pe care a postat-o pe pagina ei de Facebook, apoi și-a savurat masa.
După masă Y/N a decis să meargă la un muzeul național din Daegu. Ea vroia de mult să meargă la acel muzeu și a zis că de ce să n-o facă azi? Y/N a vizitat fiecare colțișor din acel muzeu și a pierdut noțiunea timpului. Și-a dat seama cât e ceasul abia când paznicul i-a spus că muzeul se închide. Era deja ora 9.
Y/N a luat busul spre casă și ajunsă acasă merge direct la un duș rece. După duș se schimbă în pijamale și merge la birou unde își face rutina de seară, când ditntr-o dată aude o notificare pe Facebook, aparent și-a lăsat laptopul pornit.
Y/N pov:
Îmi făceam liniștită rutina când dintr-o dată aud o notificare pe laptop care m-a speriat destul de tare deoarece ecranul se lumina dintr-o dată.
Y/N: Of, am uitat să închid laptopul. Cum de nu s-a descărcat de atâta timp? Poate e mama, îi răspund după ce mă uit la modele de scuter.
Nu era mama, am apucat să văd notificarea cu coada ochiului înainte să dispară.
Mesaj nou de la Kim Taehyung: Dormi deja? ;)
