╰─▗ ▘➤𖥸 Privește-mă, mamă

5 0 0
                                    

·˚ ༘ ➳〔mi-aș fi dorit ca iubirea ta să nu doară〕 ࿐ ࿔:🖇

E un gol care roade la sufletul meu,
Un vid imens care atârnă greu,
Și nu știu ce aș putea să mai zic
Acum când pare că nu mai contează nimic...

Nimic și tu, în mod special, marcant -
Ești un „nu contează” ce trebuie menționat,
Și zis, și repetat, ca să ajung să cred
Că reneg partea din mine pe care nu o înțeleg...

Partea care ești tu, monstrul pe care tu l-ai creat,
Pas cu pas, cuvânt cu cuvânt, cu tot ce-ai aruncat,
Ai smuls cu forța de la mine din sân
Tot ce nu era putred, tot ce era bun...

Tot care știu că ar fi meritat iubit.
Iar acum îmi reproșezi că sinele meu golit
A mai săpat cu disperare după o ultimă calitate
Care ar putea fi iubită, doar poate?

Și tot eu sunt egoistă? Dezamăgirea egocentrica
Pe care tu, intenționat, ai făcut-o mai puțin puternica?
Ucide-mi numele pe buzele tale, îl iau înapoi,
Lasă sângele să fie ultima punte în picioare dintre noi.

Of sweet and sour - poetry bookWhere stories live. Discover now