-Ea este sora mea, Veronica. 

O prezintă acesta, iar Veronica se apropie de mine zambind fermecător : 

-Sunteti cumva noul bucătar? Arătati beton ce pot să zic! 

Iese țața din ea, iar fratele ei își duce mana la frunte și pare obosit : 

-Veronica, nu este angajat încă, a venit pentru interviu cred. 

-Și ce, la cum te porti cu el, sigur îl placi, nu? 

Îi dă ea replica, dar el trece pe langă noi și se duce spre ușa de la intrare, care este lăsată deschisă se pare : 

-Georgian, o poti chema pe Vivi de sus te rog? 

-PE SORA VOASTRĂ CARE NU MĂ ÎNDRĂGESTE? DE CE EU? SORA VOASTRĂ E UN MONSTRU! 

Aud o altă voce, tot un tip, dar fratele lor insistă pe un ton iritat : 

-DOAR fă ce iti spun, te rog, ești la mine în casă! Nu mai sta de parcă ești la hotel. 

-Frate, nu te mai lua de amicul meu! 

Sare Veronica pe el cu gura, dar este ignorată și tipul dispare în casă. 

Răman cu Veronica, de care nu cred că mai scap și care se dă la mine din priviri : 

-Și, ce poti găti pentru noi? Trebuie să ai experientă și sigurantă, dacă ai venit la noi. Crezi că o vei cuceri pe Vivi? 

Îmi trec limba peste buze și mă gandesc la realitate de fapt. 

AM FOST TRIMIS ÎN CUIBUL LOR, FĂRĂ SĂ FIU PREGĂTIT ÎNSĂ. PENTRU TOATE ACESTEA. 

-Ce doriți voi, desigur. Aveti un meniu, preferinte, sunt dispus să vă aduc zambetul pe buze. 

-Dar ce atent ești tu! 

Pune ea mana pe bratul meu și se uită intens spre mine, dar ușa de la casă se deschide și apare băiatul de mai devreme, urmat de încă o persoană. 

Când îi zăresc mersul, hainele simple, de casă, dar alese cu stil și părul lăsat pe spate, avand aceeasi culoare la fel ca în trecut, dar fiind tăiat până la umeri, mă cutremur. Viviana se uită spre noi doi cu o privire rece, rezervată și cu adevărat, obosită. 

-El este domnul? 

Îl întreabă pe fratele lor și Veronica se retrage de urgentă, speriată de vocea ei : 

-Da, soră, el este. Dar nu e un domn. Nu vezi că e încă tanar? Sigur are sub treizeci de ani, vrei să ieșim? 

Mă întreabă fără rusine, dar Viviana se apropie de noi și ochii mei o urmăresc tot pe ea, în tăcere, cu privirea : 

-Cristi, o poti conduce în casă pe Veronica? S-a dat destul în spectacol și cred că, musafirul nu dorește avansuri, ci bani, un loc de muncă. 

-Sigur soră, haide Veronico, ajunge cu purtarea asta. 

O prinde de braț pe sora lor și o trage cat mai departe de noi. 

Ba chiar, o impinge cu forța în casă, deși ea vrea să stea, să auda ce discutăm. 

-Frate, te urăsc, de ce te porti așa cu mine? 

Îi aud vocea din nou, dar Viviana mă ținteste cu privirea și îmi zice pe un ton jos : 

-Aveti un cv, presupun. Îl pot vedea ? Sincer, nu am fost convinsă de nimeni dintre candidatii de până în acest moment. Aveam de gand să renunț să mai caut pe cineva. Voi plăti o servitoare să facă și mancare, dacă e cazul. 

DevenireWhere stories live. Discover now