Mâine [Madara Fanfic] ON HOLD!

Eșec

Madara's P.O.V.

M-am trezit în dimineața următoare nervos, probabil ca întotdeauna. M-am ridicat în fund pe marginea patului.

-Azi o sa încerc sa ii vorbesc. Dacă nu merge, asta e. Nu, nu pot sa zic asa, dacă nu merge mai încerc pana merge. De fapt nu mai încerc deloc. Doamne, încerc și gata!

M-am ridicat brusc, m-am pregătit și m-am dus în bucătărie. Acolo erau Izuna și tatăl nostru.

-Oh, 'neața, Madara. Am auzit ca Erena are amnezie. Chiar atât de grav a fost accidentul ăla?

M-am uitat urât la tata.

-Da, e adevărat, și da, accidentul ala a fost chiar atât de grav.

-Vezi ca întârzii la ore.

-Și ce? Mereu fac asta. Zi mersi ca nu lipsesc de la ele. Și-așa n-am ce face acasă.

Îl vedeam pe Izuna uitându-se ca un nevinovat ca mine. Nu e ca și cum ai fost implicat în accident, Izuna. Am mârâit nervos la el, după care am ieșit din casă. Afara ma aștepta Obito.

-În sfârșit ai ieșit. Te miști mai rău ca o babă de 85 de ani.

-Hai taci.

-Deci, azi o bagi în seama pe Erena, da? Și nu doar o bagi în seama, vorbești cu ea și o faci sa își amintească. Ok?

-E ușor pentru tine sa spui, nu?

-Și greu pentru tine sa faci? Credeam ca ești bărbat, omule! Ce e așa greu?

-Nu e ca și cum e speriată de moarte de mine și nu vrea sa audă de mine, nu.

-Oi, o sa fie bine, trebuie sa o convingi și știu ca poți.

-Da, ca eu sunt atotputernic.

-Apropo, iti amintesc ca se apropie tabăra aia.

-Da, stau cu tine în cameră, cu toate ca suntem a zecea și ne facem de râs enorm. Dacă ne aude cineva o sa zică ca suntem gay. De asta nu îmi plac taberele.

-Da, de parca stăteai cu mine dacă Erena nu avea amnezie.

-Păi te trimiteam undeva și...

-Foarte interesant, Madara. Mai spune-mi. Oricum, Erena are amnezie, deci nu o sa poți face nimic dacă nu o convingi acum.

-Cât de disperat ma crezi?

-Îndeajuns ca sa îți trimiți prietenul altundeva ca sa te distrezi tu.

M-am uitat urât la el, după care am râs. Ăsta mă poate face sa râd din cele mai nesemnificative tâmpenii.

Dar n-am ras prea mult ca am văzut-o pe Erena intrând în liceu.

-Du-te, bă!

-Nu pot!

-Stați, înainte sa faceți ceva prostesc! țipă Ryu. Nici nu-l observasem.

-De ce sa stam? Acuma e ocazia uriașului ăstuia.

-Sunt de aceeași înălțime cu tine, Obito. Bine, cu 2 centimetri mai înalt.

-Ideea e ca Erena e singură, și nu știe decât drumul către clasa ei. Și pe ala abia dacă îl știe. Dacă se duce Madara acum o sa o sperie sau -...

-Mulțumesc de încurajare, ești un partener memorabil, n-o să-ți aprind lumânări la mormânt.

-Cu placere și nu ma mai întrerupe. Asa deci, ar putea sa o sperie sau sa o dezorienteze și asa am stricat tot. Asa ca trebuie sa vorbească cu ea când e unul dintre noi cu ea.