FORCED TO MATE /TAEKOOK/

patruzeci și patru

Mâna din jurul taliei lui era incredibil de strânsă, ghearele aproape înfipându-i în carnea lui Taehyung din cauza cât de mult încerca Jeongguk să se țină înapoi.

Omega-ul a înghițit în timp ce îl privi pe Hoseok pășind în propria sa casă, unde el și Jeongguk erau în prezent lipiți unul de celălalt.

Auzea inima lui Jeongguk bătând în palma mâinii, unde era plasată peste pieptul lui.

Ochii lui Hoseok s-au întunecat la vederea unui alt alfa în casa lui, privirea neclintită, în ciuda dominației evidente care omite lui Jeongguk.

Era clar că regele alfa era din ce în ce mai supărat de lipsa de respect a lui Hoseok în prezența lui, celălalt mascul alfa stând în picioare.

Taehyung putea simți tensiunea din cameră, sufocându-l complet în timp ce se întoarse încet de la privirea acuzatoare a lui Hoseok la ochii reci ai lui Jeongguk.

"Poți te rog să mă aștepți afară?" Taehyung s-a trezit șoptind împotriva siguranței brațelor lui Jeongguk, știind că trebuie să vorbească singur cu Hoseok.

Ochii lui Jeongguk au părăsit imediat cei ai lui Hoseok în clipa în care a înregistrat vocea lui Taehyung, ochii s-au înmuiat instantaneu la vederea omega-ului care se uită la el.

Era aproape ca și cum ar fi purtat o conversație întreagă cu ochii, Jeongguk ezită în mod clar în decizia sa înainte de a expira puternic pe nas și de a-și scoate mâna de pe talia lui Taehyung.

Se întoarse să se uite la Hoseok, care stătea cu brațele încrucișate peste piept, cu nasul aprins la mirosul altui mascul alfa din casa lui, deloc fericit.

Fără un cuvânt, Jeongguk trecea pe lângă Hoseok și dispăruse în spatele ușii din față cu o ultimă privire către Taehyung.

"Hyung-" începu Taehyung ezitant când Hoseok nu spuse nimic, simțindu-se rușinat de acțiunile lui.

"Vii aici plângând de neconsolat în miezul nopții, cu inima practic în bucăți, dar nici măcar douăzeci și patru de ore mai târziu ești din nou în brațele lui."

Taehyung putea să-și simtă inima scufundându-se la cuvintele lui Hoseok, surprinzând dezamăgirea din vocea lui și făcându-l să se simtă ca o persoană oribilă.

A încercat să facă un pas mic mai aproape de Hoseok, dar înainte de a putea face asta, acesta din urmă ridică mâna pentru a-l opri.

"Eu-Eu nu am avut unde să merg altundeva- hyung te rog. Nu pot să nu-l iert."

Taehyung a simțit nevoia să-i explice cumva lui Hoseok că Jeongguk era perechea lui, nu avea nici un rost să încerce să ignore legătura dintre perechii.

Ar duce numai la boală și, eventual, la moarte, cu cât ar dura mai mult, a rămâne supărat pe el nu ar face decât să-i prelungească suferința.

Hoseok se holba la el ca și cum ar fi suferit, făcându-i chipul lui Taehyung să cadă încet în timp ce alfa-ul clătină încet din cap.

Auzea respirația grea a lui Hoseok și felul în care își îndrepta privirea atât de ușor spre vaza cu flori.

"Am greșit atunci."  Spuse el în cele din urmă, cu vocea joasă, în timp ce își strânse ușor maxilarul.

Sprâncenele lui Taehyung s-au încruntat ușor de confuzie la cuvintele lui, clar că nu înțelege încotro se îndrepta.