Te afli in varful ascutit al unui munte fiind cu capul in nori, la propriu si la figurat.
Te uiti in jos si tot ce poti vedea e o cadere usoara pe moalele norilor. Ei nu sunt incarcati de lacrimi sa simti ca poti plonja intr-o piscina plina cu tristete si apasare, ci sunt incarcati cu ganduri nule de culoare gri precum o ploaie foarte deasa iar sunetul gandurilor fiind un static continuu.
In jurul tau e un aer rece, rar si totodata plin de viata.
"Sari!" Striga la tine vantul impingandu-te de la spate.
Faci un pas si jumătate ramanand inca o jumatate de pas pana la necunoscut iar suieratul vantului iti sopteste inca o vorba:"Stiam eu ca nu esti in stare"
Te simti in pom iar pomul in aer cand in realitate esti un om cu picioarele pe pamant.
Ar trebui sa constientizezi pana acum ca vantul e mult mai puternic decat tine si ca orice miscare proasta te poate duce in necunoscut, iar tie iti e frica de necunoscut.
"Ai promis ca o sa sari! Asta era scopul drumetiei tale finale!", zbiera vantul atingandu-te usor pe spate fara a pune forta ci doar pentru a-i simti prezenta.
Faptul ca erai intimidat si agresat constant de el te facea sa te gandesti tot mai mult in a-ti respecta promisiunea.
Din pacate aici era finalul tau, momentul tau de glorie se sfarsea din momentul in care faceai si cealalta jumatate de pas.
Inima iti batea din ce in ce mai tare pe cat te uitai mai mult spre patura dura de ceata iar staticul ploii era ultima ta melodie accentuandu-se tot mai tare in fiecare secunda pierduta.
Cu durere in voce si fara a plange spui:
"Cea mai mare greseala a vietii mele...sa imi vand sufletul pentru lucruri materiale"
Ai tras aer in piept, ai suspinat si ai facut si cealalta jumatate de pas.
Trecand prin straturi diverse de nori in timpul caderii, iti dadeai seama de ceea ce ai gresit la fiecare strat patruns, iar vantul era acolo sa-ti enumere fiecare greseala in parte.
A trecut un an de cand nu ai atins pamantul.
Au trecut doi.
Au trecut trei.
A trecut mult timp pana sa lovesti pamantul, insa...
Mai aveai 2 metrii pana la impact...
Un metru jumatate pana la impact...
Un metru pana la impact...
Si abia in ultima jumatate de metru ai spus: "iarta-ma"
