chapter 48 Meeting

22 4 0
                                    


Timpul a trecut, tik tak tik tak, și au trecut 1, 2 luni jumate deja, iar Yeonjun poți spune că e ca nou și Taehyun e in stare să lege o propoziție ... propoziție ce urmează să i-o adreseze prietenului lui bun când se vor întâlni.




Yeonjun merge cu pași mici spre baie, fiind gata să-și privească in oglindă fruntea fără pansament.

Ajuns in fața propriei reflexii, el oftează și întoarce capul spre doctorul său și fiica acestuia, care i-a devenit bună prietenă in momentele de singurătate.

Dr. Song se uită mândru la el, și îl încurajează dând din cap, iar Jun trage aer în piept și dezlipește ușor capătul tifonului.

Inchide ochii când pansamentul mai are puțin să se dezlipească, iar când simte că a picat, deschide ușor și temător ochii.

"Sunt... sunt bine!" exclamă brunetul sărind  vesel sus și jos, cu un zâmbet de inegalat.

"Felicitări, Yeonjun!" și bate din palme

"Mersi, Minyeong-ah" grăiește el cu lacrimi de fericire la colțul ochilor și o îmbrățișează  ușurat, acțiune la care fata blondină se înroșește.

Ea îl bate ușor pe spate, mai mult un mângâiat iar dc. Song zâmbeste văzându-i pe cei 2, dar decide sa intrerupă momentul.

"Yeonjun?" iar mentionatul ridică bărbia de pe umărul lui Minyeong și humuie.

"E cineva care ar vrea sa te vadă, si cred că și tu vrei".

A venit Yuri?

Nah... nu are cum

cine o fi? gândește Yeonjun și îl urmează pe dc.Song spre ieșire.

Amândoi merg pe hol spre o ușă din colț pe dreapta, pe care dr.Song o deschide și ii transmite lui Yeonjun cu un gest să intre.

Brunetul nedumerit isi face intrarea în cameră, dar îi pică fața instant, devenind și mai nedumerit imediat ce vede persoana de pe pat.

"Ah- Taehyun?!"

"Yeonjun hyung" și se ridică, luându-l strâns in brațe, plin de dor și grijă.

Jun nu știa ce face unul dintre prietenii cei mai buni în America, intr-un spital in toată regula, mai ales... arătând așa...

I se vedeau clar cicatricile de la copci pe obraz și gât, asta nu aducând altceva decât panică in sufletul lui Yeonjun.

"Dongsaeng? Ce ai pățit de arăți așa? De aia mi-au spus băieții că nu ai putut veni? Te-a rănit cineva?" apoi cel mai mare îi apucă bărbia și îi întoarce fața pe toate părțile, ingrijorat fiind.

"Nu hyung. dar... um...". Taehyun s-a gândit să nu-i spună... nu voia sa-l îngrijoreze sau să formeze certuri, așa că a inventat altceva.

"Dar ce? Te-au operat, hyunie!"

"L-am ajutat pe tata pe acasă și am căzut"

Yeonjun își impreunează sprâncenele. "Așa rău?" iar Taehyun dă agresiv din cap. "Da...DA! Um... am căzut în niște sârme și era să-mi iasă ochii... haha....auch" grăiește Tae și doar gândindu-se la imaginea pe care a inventat-o îl doare toată fața.

"Aau... pare dureros...". Taehyun râde, amintindu-și adevăratul incident.


FLASHBACK

Voiam sa-i spun lui Yuri ce s-a întâmplat, dar o durere de burtă mă ia pe nepregătite.

Fug spre cea mai apropiată baie și intru într-un stal, dar înainte să ma mișc, un lichid rece mă face leoarcă din cap până în picioare, apoi viziunea-mi dispare și simt pielea arzând...

How dare you||Choi Yeonjun|| Where stories live. Discover now