How dare you||Choi Yeonjun||

chapter 44 leave her

Yeonjun își rodea unghiile.

Iși făcuse de la ușa un întreg discurs, dar l-a uitat pe tot când a dat ochii cu Yuri

"Yeonjun? Unde erai?" spune fata cu glas dulce, ridicându-se din pat ca sa-si ia iubirea in brațe

Desigur că Jun nu a stat pe gânduri și a returnat îmbrățișarea, plasând și inegalabilul pupic pe frunte, apoi își înfășoară mâinile in jurul taliei subțiri a fetei, uitându-se adânc in ochii ei albaștri.

"Ce ai pățit? Pari supărat." apoi îi trece mâna prin părul lui negru, masându-i ușor scalpul, lucru pe care Yeonjun il găsește liniștitor.

"Trebuie să îți spun ceva. Și e important " spune acesta mai mult șoptit, și îi semnalează să se așeze, pentru a putea discuta mai ușor.

Zis și făcut, dar acum Yeonjun doar se uita la ea, că nu știa ce sa-i zică.

"Despre ce trebuie sa vorbim?"

El oftează și mărturisește "Nu știu cum să spun asta... e dificil"

"Doar... spune-o, apoi, dacă e nevoie, explici"

Yeonjun vede zâmbetul sincer al lui Yuri, ceea ce făcea vorbele lui să iasă mai greu decât credea el, dar la un moment dat, trage adânc aer în piept și rostește ce era de rostit.

"Trebuie să plec in America" apoi lasă capul în jos

Yuri nu se aștepta la asta, așa că intreabă, desigur, de ce.

"Hyunjin a observat ceva in neregulă la sănătatea creierului meu, și cum aici nu este ce trebuie ca să ma fac bine, ma va trimite la un coleg de al lui in America. Nu știu cât va dura, dar am toate șansele să fiu complet sănătos după"

"Și de ce ești trist? Te vei insănătoși"

"Imi va fi dor de tine" spune el, lucru ce o face pe fată sa chicotească la drăgălașenia lui

" Uite, Junnie. Sănătatea ta e pe primul loc. Mai bine să urmezi un tratament bun și să trăim amândoi fericiți, decât să nu ai idee când respiri pentru ultima oară" grăiește Yuri, apoi îi mângâie părul mătăsos, fapt care îl face pe Yeonjun să se uite la ea cu blândețe

"O sa îmi fie si mie dor de tine, de atingerea ta, de vocea ta, de zâmbetul tău, dar o sa indur și o sa te aștept până te faci bine". Yeonjun zâmbeste la sinceritatea iubitei sale și o ia in brațe strâns, mulțumindu-i pentru înțelegere de mii de ori

"Macar prin mesaje o sa mai vorbim, așa-i?" murmură el, iar Yuri dă din cap, și îi sărută obrazul

"Ca in vechile vremuri"

"Daniel tipe, nu?"

"Exact"
.
.
.
.
.

"Știu ca mâncarea de aici e de căcat, dar măcar ține ceva la stomac.Ar trebui sa ne cheme la cantină" spune Lima cu siguranță către noua deținută, care da ușor din cap

"Cum ai dormit aseară?"

"Rău, Martha... e greu... vreau acasă" se vaită Yeji

"Deja? De ce vrei acasă dacă ne-ai spus că mama ta te urăște " aduce Sasha vorba in timp ce cârâia la niște ciori pe geamul ingust

"Si de mama imi e dor, dar mai mult de priet-  Sasha, ce faci?". Yeji voia sa răspundă la întrebarea fetei pistruiate dar s-a oprit când a observat acțiunile acesteia

"Am lăsat felia de pâine aici, și a venit șobolanul ăsta zburător să mi-o ia. SHU POTAIE" gesticulează ea ciorii sa plece, dar pasărea nici nu se clintea, ci ciugulea nederanjata din pâine.