"Vreau să o văd..." spun eu cât de incet pot, vocea mea crăpându-se de la plâns.

Hyunjin se apropie de mine și încearcă sa-mi ridice capul "Deci ea e fata de care îmi vorbeai?" iar eu dau din cap afirmativ

"D-da. Ea e Yuri"

El zâmbește slab și îmi mângâie umărul "După ce o sa se trezească, te duc sa o vezi, da?" si fața mi se luminează brusc

"S-serios?"spun eu și 'adulmec' zâmbind, iar el chicotește văzând starea mea si da din cap.

"O sa te anunț eu, acum haide la salonul tău, trebuie să-ți aduc tratamentul" iar eu aprob, și ma întorc spre camera unde sunt internat.

.
.
.
.
.
.

I-am dus tratamentul lui Yeonjun, iar acum aștept vești despre Yuri, ca sa-l pot duce la salonul ei.

Cât timp mai aștept, sunt la celălalt pacient al meu, nevindecat incă, Yohoon.

Mă amuză să văd cum efectiv i se ridică nivelul abdomenului. Găsesc asta... hialuros, chiar simpatic.

Potrivit analizelor, bebelușul are 3 luni acum, și este la mărimea normală vârstei lui.

Este încă prea mic ca să-i pot verifica absolut tot, dar in 2-3 luni o sa-i pot vedea clar starea, fără nicio îndoială.

Despre mama lui, ce să zic? Doarme angelic.

Ca doctor pot explica cu exactitate ce are, dar cu alți ochi, ea doar doarme, mai mult ca de obicei (nu și-a băut cafeaua)

La ultima contactare a părinților ei am aflat cum și ce s-a întâmplat, si imi pare rău.

Nespus de rău.

Niciodată nu am înțeles cum cineva ar putea lăsa o femeie insarcinată să sufere, si doar gândindu-mă la asta ma doare inima.

Dacă aș putea, aș crește eu însumi copilul dacă Yoohon nu se trezeste după naștere.

Stând pe scaun și legănând picioarele, aud o ciocănitura.

"Intră!" iar apoi secretara spitalului intra pe ușă, ingrijorată, cu niște foi in mână.

Eu mă ridic și îmi scutur halatul, apoi îmi curăț gâtul și vorbesc "Sunt analizele pacientei Lee Yuri?" iar spre marea mea mirare, ea dă din cap negativ.

Privirea mi se îngustă odată ce imi intinde filele, dar le iau și le țin cu ambele mâini, citind cu atenție în timp ce ea explică.

"Analizele întârziate ale lui Park Yohoon si ale bebelușului. Tomografia și CT-ul amândurora, pe care le-ati cerut zilele trecute. CT-ul mamei e normal, nimic in nereregulă cu el, dar al bebelușului are probleme. S-a observat că in accident, abdomenul mamei a fost afectat de impact, bebelușul de asemenea."

"bebelușul are craniul dezlipit și creierul tumorat... Tumora e inoperabilă... se va naște cu ea și tot cu ea... va muri." șoptesc eu șocat citind analizele craniale tomografice ale fătului.

Nu e fatală, dar aduce probleme

Nu craniul e problema, acesta se lipește, ca e fraged...

Dar creierul nu se recuperează

Are boala Huntington

_______________________________

Boala Huntington

Este o tulburare genetică care
afectează sistemul nervos
central și care provoacă
degenerarea celulelor creierului.

Nu este mortală, dar se poate ajunge
la posibile internări cu scopuri
neurologice din cauza abilităților
cognitive și desprinderilor comportamentale.

Cei ce se nasc cu această boală, în
cele mai multe cazuri trăiesc puțin peste
vârsta de 15 ani fără tratamente,
iar dacă tratamentul se respecta,
rata maxima de viață este
de 30 de ani

Simptomele timpurii ale
bolii Huntington sunt de obicei
iritabilitate, pierderea motivaţiei şi o modificare a stării emoţionale.

Un alt simptom evident este diminuarea facultăţilor mentale până la punctul demenţei. Pot apărea şi simptome
precum lipsa apetitului şi a somnului.

Pacienţii cu pricina pot deveni
închişi din punct de vedere emoţional, capricioşi şi agresivi.

Unii pacienţi încep să aibă delir şi să dezvolte o psihoză pe măsură ce boala progresează.

____________________________

How dare you||Choi Yeonjun|| Where stories live. Discover now