CAPITOLUL 5

134 10 8
                                    

Imi deschid ochii incet si ma ridic din pat pentru a oprii alarma care se pare ca suna de un minut si nu are de gand sa se opreasca singura.

Dupa ce m-am terminat de pregatit pentru scoala, alegand un tricou roz-pal pe un umar, o pereche de jeansi taiati, tenisi albi cu flori de culoare pala si parul prinzand-ul intr-o coada de cal, cobor jos pentru a vedea bucataria goala...mda...mama iarasi e la munca de la ora asta.

Imi iau un mar si ies din casa pornind spre scoala. Scoala e la doar trei kilometri de mine asa ca nu imi ia prea mult timp daca merg pe jos.

Trec pe langa obisnuitele magazine...cele in care nu vezi decat dulciuri, sau fast-food-urile care sunt deschise non-stop. Mai sunt si magazine cu haine dar sunt si unele foarte ciudate, cum ar fi cel in care este plin de obiecte ciudate de magie, sau mai bine zis facaturi daca e sa imi spun parerea. Adica pe bune acum, aceste obiecte cum ar fi bagheta sau globul magic...am trecut de varsta in care credeam in ele.

De fiecare data cand trec pe langa el, un barbat in varsta de aproximativ 30 de ani cu parul mov in tepi si cu o privire serioasa dar ciudata se tot holbeaza la mine. De la o vreme devine ciudat, incepand sa vorbeasca singur cand ma vede.

Cand am trecut acum pe acolo era la fel. Avea o mana pe o carte si una indreptata spre mine.

Am marit pasul si am traversat strada pentru a ajunge in fata scolii. Din pacate ciudatul cu magazinul pe nume Muiris sta la doar cativa metri de scoala mea.

Intru in curtea scolii si cand le vad pe Ivy si Laura cum stau in grupul clasei mele incep sa alerg catre ele.

-Neata!!! strig eu.

Ii salut pe toti pe rand si ne indreptam catre clasa noastra pentru a ne reantalni si cu diriginta care se pare ca nu este inca in clasa.

Am ales sa mergem dupa asta toata clasa in parcul din apropiere pentru a povesti despre ce a facut fiecare in vacanta. Spre deosebire de celelalte clase, noi suntem una foarte unita.

Peste cinci minute intra si diriginta in clasa urmata de un baiat imbracat intr-o geaca neagra de piele, un tricou alb, jeansi negri si o pereche de ghete. Parul il avea dat intr-o parte si cand si-a ridicat privirea catre clasa am putut observa o pereche de ochi negri absolut minunati.

-Dragi elevi, ma bucur sa va revad, spune doamna diriginta. Vreau sa va prezint noul vostru coleg, Jacob Hill.

Jacob ne saluta printr-o ridicare de mana si un salut subtil dupa care d-na diriginta il invita sa se aseze pe un scaun liber care din pacate era al meu, eu aflandu-ma in ultima banca.

Cand se aseaza se uita doua secunde la mine fara sa spuna nimic si dupa isi concentreaza toata atentia pe d-na diriginta care se pare ca vrea sa isi impartaseasca minunata vacanta din Canada cu noi.

Toata ora, Jacob nu a facut nimic altceva decat sa se holbeze la mine. Incep sa ma intreb daca nu cumva e mut.

Imi dreg glasul si il intreb:

-Esti mut?

El se uita uimit la mine si spune:

-Ce te face sa crezi asta?

-Pai toata ora te-ai holbat la mine fara ca macar se te prezinti sau mai stiu eu ce, spun eu indignata.

-Pe mine m-a prezentat deja diriginta si v-am salutat si eu cand am fost in fata clasei. Mie mi se pare ca tu esti cea care ar trebui sa se prezinte.

Eu raman muta fara spun nimic, fara sa ii raspund. S-ar putea sa aiba dreptate dar totusi, ar fi putut sa spuna un simplu "buna", in schimb el alege sa fie arogant. Nu are decat. Eu nu am sa il salut prima.

Cand se suna de iesire eu ma ridic prima din banca pentru a pleca cat mai repede de langa Jacob dar diriginta ne cheama pe amandoi la ea.

-Celeste, poti te rog sa ii arati scoala lui Jacob? Eu trebuie sa ii termin cateva fise pentru inscriere.

O, cred ca glumesti...

-Dar d-na diriginta, eu...

-Te rog Celeste, esti sefa clasei si in plus cunosti unele functionalitati ale scolii mai bine decat toti din clasa.

-Bine doamna, spun eu si ma indrept catre usa.

Nici nu il astept sa ma ajunga din urma ca maresc pasul. El alearga catre mine si cand ma ajunge din urma ma intreaba:

-Tot nu ai de gand sa te prezinti?

Eu ma intorc cu fata catre el si ii spun:

-Pai, in caz ca nu ai auzit, m-a prezentat deja diriginta. Presupun ca sti cum ma cheama pentru ca mi-a pronuntat numele de doua ori daca nu ma insel.

El se opreste din mers si ma opresc si eu.

-Ok, se pare ca am dat-o in bara. Imi pare rau daca am fost arogant. Nu am vrut sa sune asa. Eu sunt Jacob, spune el intinzandu-mi mana.

-Eu sunt Celeste, spun eu la randul meu prinzandu-i mana.

In timp ce ii aratam scoala el mi-a povestit ca are 18 ani si ca este aici de unul singur, parintii lui fiind morti.

Cand iesim din scoala ne indreptam catre grupul clasei noastre si plecam catre parc.

Hey guys :) as vrea sa va multumesc pentru ca imi cititi cartea. Pentru a va sti parerea vreau sa va rog sa imi dati cate un vot sau un comentariu la capitolele pe care le cititi. :)

City of DarknessWo Geschichten leben. Entdecke jetzt