Capitolul 3

479 32 7
                                    

*
Era luni, iar eu ma trezeam cu greu uitandu-ma la ceasul de pe telefon care indica ora 7:30.Sar ca arsu din pat dar nu pe faptul ca deja era târziu si oricum voi întârzia din prima zi de scoala in Tokyo pentru ca mi se intampla des ,ci pe faptul ca am visat pe cineva sarutandu-ma cu atata pasiune dar totul era in ceață si nu am putut vedea cine era.Lasand gandurile deoparte, ma ridic ca un melc din pat si imi aleg o cămașă simpla alba cu maneci scurte si o pereche de pantaloni negrii,imi aranjez putin părul meu negru care arata oribil si pornesc spre scoala ,luandu-mi la revedere de la mama care parea ocupată cu mâncarea.

Ma uit inca o data la ceas era 7:55.Drumul nu era chiar atât de lung in cam 10 minute ajungeam.Casele din zona asta păreau fascinant de drăguțe si micuțe.Un copil cam in varsta de 7 ani trecusem in fuga prin fața mea aproape impiedicandu-ma de acesta.Privesc băiatul care era cât pe ce să cadă daca nu îl prindeam eu si ma privise adânc în ochii mei negri ,reci si intunecati parca văzând ceva in ei ,după expresia de pe fața lui.

-Tomas!!!Vino aici!Ti-am cumparat o minge noua.

Copilul isi indreapta de indata privirea spre acea voce,formand un zambet larg pe fața lui.Ridic si eu privirea in aceeasi directie cu el si il observ iar pe băiatul acela de ieri si din prima zi de cand am venit aici.Ce coicidenta,nu?

El se îndreaptă spre mine si imi face cu mana in semn de salut.Ii imit si eu gestul, iar el zâmbește.Avea un zâmbet asa fermecător nu as putea sa mint.

-Tu esti băiatul acela de ieri si de atunci când te ai mutat aici si ma întrebasei despre....face o pauză sa se gândească, despre parcare?spuse el pe un ton atât de calm.

Nu ma asteptam sa tina minte,plus ca in acest oras sunt o groaza de oameni care locuiesc aici,cum m-a putut tine minte?

Dau aprobator din cap,fără a spune ceva.Privesc din nou ceasul care arata ora 8:10.Deja intarziasem si ii fac cu mana baietelului apoi plecând in graba spre scoala.Era o zi incredibil de caldă,fiind in luna septembrie ma asteptam sa ploua.

Ajung in fața liceului, dand de sute de elevi asteptand ca usa liceului sa se deschida.Privesc in jur si sunt singurul care parea cel mai îndepărtat de restul grupului lung,unii ma priveau parca cu dezgust și invidie.Oi fi eu frumos dar nici chiar asa.

Auzeam râsete în spatele meu dar nu dădeam prea multă importanță asa ca le-am ignorat privind în fața așteptând cu nerăbdare să intru.

Ușa se deschise,iar toata lumea se înghesuia de parca ar fi fost o cursă de alergat.Ma asez in banca,privindu-mi noii colegi.Unii păreau tăcuți, iar alții enorm de gălăgioși, barfind si râzând cu atâta pofta.Langa mine era loc liber, sincer ma multumeam cu asta decât să am pe cineva care vorbeste nonstop si nu se mai opreste odată ce a început să vorbească.Pe ușă apare dirigintele nostru care ne saluta cu blândețe și se asezase la catedra,făcând prezenta.Ajunsese la mine si ma ridic in picioare.

-Esti elevul cel nou,nu?mi se adresează politicos,analizandu-ma din cap pana in picioare.
-D-da!spun putin emoționat.

Acesta imi zambi scurt ,si începu a vorbi despre regulamentul scolar.Odata ce ora s-a terminat ,pauza a sosit.Un băiat înalt se îndrepta spre mine cu un zambet pe buze.

-Hey, tu esti colegul cel nou,nu?Eu sunt Ayato.

-Incantat, eu sunt Yuki.ma prezint eu si dau mâna cu el.

-As putea sta in banca cu tine?Am un coleg nu tocmai incantat de prezenta mea,spune el aratand cu degetul spre un tip care parea de-al dreptul nervos pe fiecare persoana care se apropia de el.

-Ok ,in regula.ii zis iar acesta se așeza lângă mine fericit.

Eram la a 6 a ora,iar toți doream sa plecam cat mai repede acasa.Proful de matematică inca nu sosise,intarziase deja 10 minute.Oricum uram matematica, mi se părea cea mai nașpa materie pentru mine,nu o inteleg deloc.

-Haideti mă să plecăm, spuse unul din clasa pe un ton ridicat încât să audă cu toții.

Sa chiulim din prima zi?Nu e o idee rea.
Si cand eram pe cât sa plecam cu totii pe ușă apare proful de mate.Devenisem uimit nu pe faptul ca deja ne prinsese încercând să chiulim ,ci ca cunoșteam foarte bine acea persoana...

Heyy, am revenit cu un nou capitol,nu e cine stie ce dar incerc ca data viitoare sa fie mai diferit.Sper ca va placut.Pwp❤

Yuki & Ren (yaoi)Tempat cerita menjadi hidup. Temukan sekarang