Bored without you

Capitolul 4

     Taehyung nu ar fi crezut că era așa de disperat încât să doarmă pe jos la el în casă doar ca să doarma în aceeași cameră cu șatenul. Era trecută de miezul nopții și nu putea dormi. Una din cauze poate fi podeaua deloc confortabilă și alta chipul îngeresc ce se odihnește pe perna sa. Ar fi vrut să doarmă lângă, să îl îmbrățișeze și să îl sărute. Dar știa că acest lucru le va distruge prietenia și nu voia să îl lase pe șaten din nou singur. Jungkook nu era în tocmai cea mai prietenoasă persoană și nici nu s-ar fi aruncat cu brațele deschise în fața unui lucru incert.

       S-a ridicat încet fără să facă prea mult zgomot. Se apropia cu pași lenți de șaten. Un sărut nu l-ar fi trezit, nu? S-a asezat mai aproape de chipul angelic al satenului. La privit câteva secunde și și-a unit buzele de ale acestuia sperând să nu se trezească. A rămas destul de surprins când i-a văzut ochii aceea mari care se uitau nedumerit la el. Nu la împins, dar nici nu i-a răspuns. Se îndepărtează ușor de acesta gândindu-se la ceva destul de plauzibil pentru o asemenea situație. Mintea i-a cedat și tot ce a putut să spună a fost total nepotrivit.

        - Aveai ceva pe față!

      Spune băiatul cu părul ca cenușa scărpindu-și ceafa destul de rușinat.

         - Tae, poți să îmi dai apa?

        Auzise bine? Se prefăcea că nu se întâmplase nimic? Avea de gând să îl toace atât de rău pe bietul băiat?

         - Sigur...

        Se ridicase de lângă pat și îi adusese paharul cu iron man știind că e preferatul său.

           - Nu poți dormi din cauza podelei?

           - Ce? Nu! Mă gândeam la ceva, nu-i nimic prea important încât să îți faci griji. Poti să te culci la loc.

           - Nu am cu cine.

        Râde satenul primind niște fețe deloc prietenoase din partea prietenului său.

            - Dar dacă vrei poți să dormi cu mine. Podeaua nu pare confortabilă și cred că sunt o companie mai bună decât perna aia cu fluturi.

        Continuă acesta jucându-se cu brățara de la mână. Un tic pe care îl avea de ceva timp și de care nu reușise să scape.

           - Ești sigur?

           - Doar nu mai săruta în somn sau ceva.

          Râde acesta de cenușiu care fără cale de scăpare își ascunde fața în perna acestuia.

           - Mi-a plăcut totuși...

          Se oprește acesta din râs când este cuprins în brațe. Primul lucru gândit de Taehyung pentru aș spăla rușinea. Privirea celor doi se intersectase. Cândva mi-a spus cineva că e surprins de ce îți poate trasmite cineva doar printr-o privire. O mie de emoții ce nu pot fi rostite prin cuvinte sunt împărtășite vizual. Era un sentiment plăcut să stai în brațele cuiva și să te simți în siguranță. Lumea parcă se oprise în loc pentru adolescenți noștri care rămăseseră uitați unul la altul. Seara lor a fost mult mai bună decât și-ar fi imaginat ei că va fi.